O delegație din Republica Moldova s-a interesat de modul cum s-a declanșat în România lupta contra marilor corupți, Republica Moldova având dificultăți mari la acest capitol.
„Investigațiile de genul furtului miliardului de dolari din Republica Moldova sunt complexe, iar din cauza conexiunilor externe, ele pot dura și doi ani”. (…) „Ar fi bine ca noul procuror al Republicii Moldova să provină din sistemul Procuraturii”. (…) „Acum, în România, după un efort de 10 ani de luptă contra corupției, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia”.
Sunt afirmații făcute de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kövesi, la o întâlnire cu un grup de funcționari și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, care s-a aflat într-o vizită de studiu la București. Vizita delegației moldovene a fost finanțată de „The Black Sea Trust”.
Potrivit șefului DNA, investigații precum furtul miliardului din sistemul bancar al țării se desfășoară anevoios, deoarece informațiile din țările considerate „paradisuri fiscale”, solicitate de autoritățile din țara în care s-a comis furtul, vin foarte greu.
Câștigă cel ce are societatea civilă de partea sa
Delegația din Republica Moldova s-a interesat de modul cum s-a declanșat în România lupta contra marilor corupți, Republica Moldova având dificultăți mari la acest capitol, fapt pentru care, de câțiva ani, nu mai primește finanțare externă. Laura Codruţa Kövesi a menționat că rezultatele pe care le are astăzi DNA provin dintr-un efort continuu de 10 ani – perioadă în care politicul a încercat periodic să blocheze DNA, ca să zădărnicească lupta contra corupției mari: „E o chestiune ciclică în România să se umble la prerogativele DNA fie prin dezincriminarea unor infracțiuni, limitarea competențelor DNA, limitarea instrumentelor investigative sau prin tentativa de acum doi ani de a scoate parlamentarii de sub incidența legii penale. De fiecare dată s-a reușit oprirea acestor încercări de limitare a atribuțiilor și competențelor DNA datorită intervenției societății civile”, a menționat șefa DNA.
„Acum, după 10 ani de efort, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia. Să vedem cine câștigă! Noi suntem aici ca să luptăm. Altfel o să câștige ea, mafia. E interesant să-i urmărești cum, vrând-nevrând, se aliază în spațiul public contra noastră și au aceeași voce. Sunt câteva televiziuni pe ai căror patroni i-am trimis în judecată, unii deja sunt condamnați, care ne toacă de dimineață până seara. Lupta contra corupției e un proces continuu, cu foarte multe momente grele”, a spus Kövesi.
Trei premise de la Kövesi pentru lupta contra corupției
Ea a enumerat trei premise principale pentru a se putea porni eficient lupta contra corupției. Prima:independența instituției anticorupție și a oamenilor care lucrează în ea, stabilitatea în funcție a procurorilor și judecătorilor și asigurarea garanțiilor pentru aceștia: „Este important ca atunci când deschizi o anchetă importantă să știi că nu vei fi sancționat disciplinar sau demis pentru simplul fapt că ai avut curajul să deschizi acea anchetă”, a explicat șefa DNA. A doua premisă: cadrul legislativ. „În România s-au dat adevărate lupte până am obținut un cadru legislativ care să permită lupta de facto contra corupției. Degeaba ai un corp profesionist de procurori și judecători dacă nu le dai instrumente legislative și competențe investigative. Acum, DNA are suficiente pârghii ca să ne putem face treaba”, a spus Laura Codruţa Kövesi. A treia premisă: resursele materiale și umane. „DNA a beneficiat în ultimii ani de bugetul de care a avut nevoie. În ceea ce privește resursele umane, urmare a unei decizii a Curții Constituționale, trebuie să ne reorganizăm un pic. Curtea a decis că Serviciile de Informații nu mai pot oferi sprijin tehnic procurorilor în ceea ce privește supravegherea tehnică. Aceasta înseamnă că trebuie să lărgim și să operaționalizăm serviciul tehnic pe care îl avem la DNA. Mă refer la măsurile specifice: filajul, instalarea unor mijloace de interceptare în spații private…”, a menționat Kövesi.
„Identificați câțiva procurori integri – curățarea sistemului să fie o prioritate pentru ei”
Întrebată cum s-a făcut „curățenie” în „propria curte” (în sistem) în România și dacă ar putea „împrumuta” Republica Moldova această practică, șefa DNA a sugerat delegației moldovene să-și îndrepte privirea către procurorii integri din țară: „Noi am început reforma cu oamenii care erau la acel moment în sistem. (…) Trebuie să identificați în sistem câțiva oameni cinstiți care vor să schimbe lucrurile. Nu toți procurorii din Republica Moldova sunt corupți. În activitatea noastră, am cunoscut și procurori, și polițiști din Republica Moldova foarte buni. Au existat chiar și câteva cazuri în care am cooperat. Acești oameni foarte buni trebuie identificați, să li se creeze cadrul necesar și să fie remunerați adecvat, iar curățarea propriului sistem trebuie să fie o prioritate pentru ei. Ei trebuie încurajați și, în nici un caz, societatea civilă nu trebuie să-i lase singuri. (…) Este foarte important ca procurorul să știe că este independent. Dacă el deschide două investigații pe prietenul deputatului X, iar a doua zi deputatul X vorbește cu CSM sau cu ministrul Justiției și, în consecință, procurorul sau magistratul este sancționat disciplinar, atunci niciodată nu o să se schimbe nimic. Este important să se deschidă câteva anchete care să fie urmate de condamnări și să se vadă că se poate. Așa a fost în România”, a exemplificat Laura Codruţa Kövesi.
Portretul procurorului de care Moldova are nevoie
Având în vedere că funcția de procuror general al Republicii Moldova a rămas vacantă după demisia cu scandal a ex-procurorului Corneliu Gurin, Kövesi a sugerat ca în această funcție să fie învestit un procuror, nu o persoană din afara sistemului. „Sigur că oamenii din afara sistemului pot să aducă o viziune nouă, dar cred că procurorul general trebuie să fie procuror – să cunoască exact problemele din sistem, să fie un procuror care a făcut anchete, care știe de unde trebuie să se apuce, care știe exact unde să se uite atunci când simte că sunt probleme. Această persoană trebuie să fie un model pentru ceilalți. Dacă identificați oameni care s-au remarcat prin ceva de-a lungul timpului, îi puneți într-o funcție de conducere și-i sprijiniți – e imposibil să nu se schimbe lucrurile. (…) În România, procurorii sunt independenți, dar uneori au nevoie și ei să se consulte cu cineva, au nevoie de ajutor. Uneori au nevoie să fie apărați, pentru că chiar dacă din afară toți se uită la cei din DNA ca la niște cavaleri cu armuri, avem colegi care au frământări, au familii, se uită la televizor și îi afectează când sunt atacați mediatic, pentru că ei știu ce eforturi au depus într-un dosar anume. În astfel de cazuri au nevoie de susținere ca să treacă peste aceste stări. De aceea, cred că procurorul general ar trebui să fie procuror și, repet, e important să fie încurajat. De asemenea, o structură specializată a Procuraturii care să se ocupe de investigațiile legate de corupție este extrem de necesară în Moldova, iar în acea structură trebuie să lucreze procurori independenți și adevărați profesioniști”, a menționat șefa DNA.
În 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați care au comis fapte de corupție la nivel înalt și mediu, inclusiv 1 prim-ministru, 5 miniștri, 16 deputați, 5 senatori, 97 de primari și viceprimari, 15 președinți sau vicepreședinți de consilii județene, 32 de directori de companii naționale, 7 judecători, 7 procurori, 497 persoane care au deținut funcții de control sau de management în instituții publice. 4% din numărul total al dosarelor au fost inițiate ca urmare a investigațiilor jurnalistice.
Sursa: DW