Președintele american Joe Biden și-a apărat ferm și și-a justificat luni seară decizia de retragere a forțelor militare americane din Afganistan, pe care l-a numit din nou “cel mai lung război al Americii”, argumentând că misiunea SUA nu a fost niciodată construirea unei națiuni, ci aceea a combaterii terorismului.
Liderul de la Casa Albă a susținut un discurs mult așteptat în fața națiunii americane și a lumii întregi, după ce Afganistanul a intrat în colaps, instituțiile sale sprijinite de occidentali s-au prăbușit, iar talibanii au preluat puterea într-un ritm record, intrând duminică în capitala Kabul și ocupând palatul prezidențial, în timp ce președintele Ashraf Ghani părăsise țara.
Președintele a declarat că el și echipa sa de securitate națională au “monitorizat îndeaproape” situația de pe teren în Afganistan, chiar dacă Biden nu a mai făcut comentarii în fața camerei despre această problemă de câteva zile. Biden a recunoscut că lumea asistă în prezent la o “prăbușire rapidă” a guvernului afgan, dar a insistat că misiunea SUA în Afganistan “nu a fost niciodată menită să fie construirea unei națiuni”.
“Misiunea noastră în Afganistan nu ar fi trebuit niciodată să fie construirea unei națiuni. Nu ar fi trebuit să fie crearea unei democrații unificate, centralizate. Singurul nostru interes național vital în Afganistan rămâne astăzi ceea ce a fost întotdeauna: prevenirea unui atac terorist asupra patriei americane“, a spus el, menționând că a efectuat mai multe vizite în această țară și subliniind că America și-a îndeplinit obiectivele în acest război în urmă cu un deceniu, prin înlăturarea celulelor Al-Qaeda și prin uciderea lui Osama Bin Laden, cel care a orchestrat atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
“Am plecat în Afganistan acum aproape 20 de ani cu obiective clare: să-i prindem pe cei care ne-au atacat la 11 septembrie 2001 și să ne asigurăm că Al Qaeda nu poate folosi Afganistanul ca bază de unde să ne atace din nou. Am făcut acest lucru. Am degradat grav Al-Qaeda în Afganistan. Nu am renunțat niciodată la vânătoarea lui Osama bin Laden și l-am prins. Asta a fost acum un deceniu”, a adăugat el.
În apărarea deciziei sale, Biden a amintit că a avut de ales între a respecta înțelegerea încheiată de administrația Trump, cu retragerea militară la data de 1 mai 2021 și cu o forță redusă la 2.500 de soldați, sau să suplimenteze efectivele militare și să continue lupta.
Joe Biden a susținut că eșecul trupelor afgane de a-și apăra țara demonstrează de ce a fost corect să se avanseze cu retragerea trupelor americane.
“Este greșit să se ordone trupelor americane să se intensifice atunci când forțele armate afgane nu ar face-o. Dacă forțele afgane nu se apără, încă un an în plus de prezență americană nu ar fi făcut nicio diferență“, a declarat Biden.
Ca un ecou al mesajului său de la începutul acestui an, când a anunțat retragerea planificată, Biden a adăugat: “Câte alte generații de fiice și fii ai Americii ați vrea să trimit să lupte în războiul civil din Afganistan, când trupele afgane nu o vor face?“.
“Trupele americane nu pot și nu ar trebui să lupte și să moară într-un război în care forțele afgane nu sunt dispuse să lupte pentru ele însele. Am cheltuit peste un trilion de dolari. Am antrenat și echipat o forță militară afgană de aproximativ 300.000 de oameni – incredibil de bine echipată – o forță mai mare ca mărime decât forțele militare ale multora dintre aliații noștri din NATO“, a adăugat el.
Deși a recunoscut că evoluția din teren a depășit așteptările, cu talibanii care au preluat controlul țării în mai puțin de o lună, Biden a spus că nu regretă decizia luată și nu dă înapoi, explicând că nu poate cere soldaților americani să lupte la nesfârșit în războiul civil al altora.
“Am promis americanilor că voi fi mereu cinstit cu ei și adevărul este că lucrurile au evoluat mult mai rapid decât ne așteptam. Am făcut planuri pentru toate situațiile posibile. Ce s-a întâmplat? Liderii afgani au renunțat la luptă și au fugit din țară, armata afgană s-a prăbușit. Le-am dat tot ce aveau nevoie pentru a-și face propriul viitor. Ce nu le-am putut da a fost voința de a lupta pentru acel viitor. Soldații americani nu ar trebui să lupte și moară într-un război pe care afganii au refuzat să îl poarte. Nu pot și nu voi cere trupelor noastre să lupte la nesfârșit în războiul civil al unei alte țări“, a continuat el.
Liderul american a menționat, pe de altă parte, că Rusiei și Chinei le-ar fi convenit ca SUA să rămână în Afganistan și să-și irosească resursele acolo.
“Nu voi repeta greșelile noastre din trecut. Nu putem rămâne pe termen nedefinit”, a arătat liderul american.
Președintele SUA a promis sprijin pentru poporul afgan, îndeosebi pentru femeile și fetele afgane, precizând că Washington-ul va face uz de instrumentele diplomatice, economice și umanitare de care dispune.
“Îmi susțin cu tărie decizia. După 20 de ani, am învățat pe calea cea grea că nu a existat niciodată un moment bun pentru retragerea forțelor americane“, a mai spus el.
“Sunt președintele Statelor Unite ale Americii, iar răspunderea îmi aparține“, a spus Biden, care a repetat de mai multe ori că nu va transmite această responsabilitate pe umerii unui al cincilea președinte, făcând referire la faptul că patru președinți – doi republicani (George W. Bush și Donald Trump) și doi democrați (Barack Obama și Joe Biden) – au avut de gestionat această responsabilitate.
Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere.
Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA.
“Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani și intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul, fiind așteptată proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului.
Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul de duminică și până luni, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile.
Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili.
De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.
În acest context, NATO a avut vineri o reuniune de criză privind situația din Afganistan, atenționând că statele comunității internaționale nu vor recunoaște preluarea cu forța a puterii de către talibani, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgență luni. O reuniune similară, la nivelul miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, urmează să aibă loc marți, în format videoconferință, pentru a evalua situația din Afganistan și potențialele sale efecte, inclusiv riscul unui val de refugiați.
Sursa: caleaeuropeana.ro