Europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, a avut amabilitatea de a acorda un interviu exclusiv pentru EvZ Moldova pe teme ce vizează recentele evoluții din relația Bruxelles-Chișinău.
El a dezvaluit și multe detalii despre prima vizită a premierul de la Chișinău, Pavel Filip, la instituțiile europene. Parlamentarul ne-a mai vorbit despre prioritățile în ceea ce privește reformele atât de necesare la Chișinău, cât și despre poziționarea Bucureștilor față de actuala guvernare din R. Moldova. Redăm integral interviul cu eurodeputatul român:
Cum apreciați vizita recentă a premierului R. Moldova, Pavel Filip, la Bruxelles? Știm că v-ați declarat nemulțumit de o serie de răspunsuri pe care l-ați primit după interpelarea acestuia la Parlamentul European?
Vizita unui prim-ministru de la Chişinău la Bruxelles este un demers binevenit, având în vedere asocierea politică şi economică dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Ce m-a nemulţumit pe mine a fost lipsa unor răspunsuri punctuale din partea prim-ministrului Pavel Filip la întrebările pe care i le-am adresat. Vă dau un exemplu: l-am întrebat care este stadiul anchetei „Kroll” privind frauda în domeniul bancar din Republica Moldova, despre care nu am auzit să fi progresat în vreun fel în ultima perioadă. Domnia sa mi-a răspuns că acest raport va fi finalizat „în curând”. Or, „curând” poate însemna și „în câteva zile”, și „anul viitor”. În contextul economic dificil în care se află Republica Moldova – scăderea investițiilor străine, devalorizarea leului moldovenesc, nivelul-record al inflației – este crucial ca această anchetă să ofere răspunsuri cât mai repede, să se afle cine este vinovat de furtul unui miliard de dolari și să ajute autorităţile să recupereze toți aceşti bani, până la ultimul cent. Oamenii așteaptă rezultate, nu vorbe!
Putem vorbi de instalarea unei oarecare stări de neîncredere în relația Bruxelles – Chișinău? Este UE mult mai prudentă față de retorica politicienilor de la Chișinău care promit reforme?
Acest Guvern va fi evaluat strict pe baza realizărilor. Europa așteaptă implementarea reformelor asumate prin Acordul de asociere și va monitoriza rezultatele Guvernului în acest proces. Cetățenii Republicii Moldova au de cîștigat de pe urma apropierii Moldovei de Europa și solicit acestui guvern să nu fie o piedică in calea beneficiilor pe care oamenii le pot obține de pe urma apropierii de Europa. Rezultatele deja se simt: liberalizarea vizelor, un acord de asociere care pune bazele unei integrări economice foarte avansate, Republica Moldova este țara care a primit cei mai mulți bani nerambursabili pe cap de locuitor dintre toate statele din afara UE, ca să vă spun doar cele mai importante avantaje de care beneficiază oamenii din Republica Moldova. Aștept ca, după un an de zile în care luptele politice au impiedicat implementarea Acordului de Asociere, să se treacă în sfârșit la treabă.
Care sunt domeniile-cheie în care Guvernul Filip a fost impulsionat să acționeze cu precădere?
Fără îndoială, cea mai importantă prioritate a actualului guvern trebuie să fie lupta împotriva corupţiei şi reformarea sistemului judiciar. Nu poţi avea o economie performantă şi bunăstare atâta timp cât corupţia este în floare. Niciun investitor străin nu va veni în Republica Moldova să-și deschidă o afacere si sa creeze locuri de muncă, atâta vreme cât nu poate avea încredere în sistemul judiciar și nu are garanția că, dacă face o afacere cinstită, este tratat corect de către stat. Or Procuratura, Centrul Naţional Anticorupţie și Comisia Naţională de Integritate sunt instituțiile pe care Guvernul Republicii Moldova trebuie să le reformeze structural și să se asigure, apoi, că aceste reforme nu vor fi reversibile. De aceea, în dezbaterea din Parlamentul European, l-am mai întrebat pe prim-ministrul Pavel Filip cum are de gând să se asigure că legile care vizează aceste instituţii sunt implementate cu adevărat. Prim-ministrul Filip nu mi-a răspuns concret nici la această întrebare, mi-a spus doar că Guvernul lucrează la modificarea legislației. Or asta nu este suficient, poți să ai legi bune, dar să nu fie aplicate. Un alt aspect la care eu ţin în mod deosebit este reforma sectorului bancar. Am spus-o şi anul trecut când am venit la Chişinău şi o voi tot repeta până când autoritățile moldovenești vor înțelege, sunt necesari trei paşi pentru ca sectorul bancar să recapete încrederea investitorilor internaţionali și a cetățenilor: în primul rând, aducerea în faţa justiţiei a celor care au prejudiciat statul cu un miliard de dolari si recuperarea prejudiciului, apoi, recâștigarea încrederii în sistemul bancar și, în al treilea rând, întărirea supervizării sectorului bancar pentru a preveni pe viitor ca astfel de fraude să mai aibă loc. Iar aici mă aștept ca Guvernul Republicii Moldova să apeleze mai mult la sprijinul experților europeni, care au o pregătire solidă și experiență cumulată de peste 50 de ani în lupta împotriva spălării banilor.
Știm că există și niște termene precise în foaia de parcurs privind implementarea reformelor. Sunt ele realiste, ținând cont că de prin 2014 acestea au fost stopate la Chișinău? Ce așteptări sunt de la Bruxelles?
Pot să vă spun că sunt termene ambițioase, iar eu, ca toți colegii mei din Parlamentul European care suţinem drumul european al Republicii Moldova, mă aștept ca aceste termene să fie îndeplinite. Dar pentru Republica Moldova nu este suficient doar să adopte niște legi, trebuie să se asigure că acele legi sunt aplicate cu adevărat și că generează efectele dorite. Evident că respectarea elementelor din foaia de parcurs va da mai multă credibilitate Guvernului, însă, dacă aceste legi nu sunt şi implementate, nu se va schimba nimic.
Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a declarat după întoarcerea de la Bruxelles, că ar fi primit de la UE asigurări „că vor interveni cu o solicitare către România pentru urgenta debursare a acestor surse” (împrumutul de 150 de milioane de euro – nota mea). Când și de la cine credeți că va primi Chișinăul bani din împrumuturi: de la București, UE sau FMI?
În primul rând, trebuie spus că România a acordat deja ajutor Republicii Moldova sub formă de produse de primă necesitate (păcură, produse alimentare etc.). Însă, pentru ca împrumutul de 150 de milioane de euro să ajungă la Chişinău, autorităţile române aşteaptă, pe bună dreptate, să vadă dacă Guvernul Filip va adopta măsuri credibile în domeniile pe care prim-ministrul României le-a menţionat în scrisoarea din 30 ianuarie. Dacă se va vedea un angajament real în implementarea acelor măsuri, împrumutul va fi acordat.
În ceea ce priveşte împrumutul de la FMI şi Uniunea Europeană – aici procedurile vor dura mai mult timp. Banii de la UE vor putea veni de abia după ce se semnează un acord cu FMI, care, din estimările noastre, va fi parafat în toamnă. Pentru încheierea unui acord este nevoie de o misiune oficială a FMI la Chişinău, care să agreeze un nou acord cu autorităţile. Dar nici Fondul nu va oferi sprijin financiar dacă nu are asigurări că la Chișinău există un guvern stabil și credibil.
Care este poziționarea României față de Republica Moldova? S-a vorbit foarte mult despre faptul că Bucureștiul sprijină un guvern total nepopular, controlat din umbră de oligarhul Vlad Plahotniuc, dar totuși nici un oficial român nu a călcat pe la Chișinău în cele două luni de la învestirea actualului Executiv. La fel și cei europeni. Cum se explică acest fapt, ținând cont că în anii trecuți au fost foarte mulți oficiali europeni de rang înalt care veneau la Chișinău?
Poziţia oficială a României este cea prezentată de scrisoarea transmisă de prim-ministrul Dacian Cioloş la finalul lunii ianuarie. Romania are o datorie față de cetățenii Republicii Moldova și îi va ajuta. Însă este important ca, în paralel, să se demareze reformele pe care oamenii le cer: justiție, sistem bancar etc. Acestea sunt reforme de pe urma cărora tot oamenii vor beneficia. De aceea trebuie realizate. Solicit politicienilor de la Chișinău să nu fie o piedică în calea reformelor pe care le cer oamenii.
Vă asigur că România va fi întotdeauna alături de Republica Moldova în drumul său spre Europa. Eu vreau o Republică Moldova solidă, integrată în Europa. Pentru aceasta trebuie să implementeze prevederile Acordului de asociere și liber schimb cu UE. Știm că integrarea europeană este cel mai bun lucru pentru viitorul Republicii Moldova deoarece avem deja experiența proprie, a noastră, a României. Unde eram acum 15 ani, înainte de aderare și unde suntem acum? Această creștere a bunăstării cetățenilor români odată cu aderarea la UE pe care nimeni nu o poate nega o doresc și pentru cetățenii Republicii Moldova.
Știm că PLDM face parte din Partidul Popular European, dar PLDM este creditat cu șanse minime de a mai trece pragul parlamentar, în eventualitatea unor noi alegeri parlamentare. Aveți planuri pentru primirea sau sprijinirea și altor forțe de dreapta din R. Moldova în rândurile PPE?
PLDM este la acest moment singurul partid membru al PPE din Republica Moldova. Orice alte cereri de aderare din partea altor partide vor fi evaluate conform regulilor PPE.
În cazul alegerilor prezidențiale din R. Moldova, ce ar putea avea loc la toamnă, care ar fi profilul de candidat pe care PPE l-ar susține în acestă cursă electorală?
Nu PPE alege cine va fi președinte în Republica Moldova, ci cetățenii moldoveni. Iar oamenii știu exact ce vor: un președinte care să lucreze pentru oameni, nu pentru grupuri de interese; reforma adevărată a justiției, așa cum am avut în România ultimilor 10 ani; o justiție care să-i tragă la răspundere pe toți cei care au greșit; politicieni care să spună oamenilor deschis care sunt avantajele apropierii de Europa și să îi apere de toți propagandiștii care susțin contrariul.
Știm că zilele acestea are loc o reuniune a Adunării Parlamentare Euronest la Bruxelles, credeți că politicile Parteneriatului Estic, prin care UE se raportează la cele șase state ex-sovietice incluse aici, trebuie să fie regândite și adaptate noii situații geopolitice de după anexarea Crimeei de către Rusia și a războiul hibrid ce se poartă în estul Ucrainei? Care sunt prioritățile acestei reuniuni?
Adunarea Parlamentară „Euronest” este o reuniune care se desfăşoară anual şi care aduce laolaltă reprezentanţi ai parlamentelor naționale din țările membre ale Parteneriatului Estic (PaE) şi reprezentanți ai Parlamentului European. Anul acesta se vor vota câteva rezoluţii destul de importante. Una dintre ele se referă la adoptarea unei poziţii comune despre îngrijorările statelor PaE privind ameninţările la adresa securităţii lor, care sunt convins că va transmite un mesaj ferm şi clar de susţinere a integrităţii tuturor statelor PaE. O altă rezoluţie importantă se referă la susţinerea bugetară a Uniunii pentru statele PaE. După cum ştiţi, Uniunea acordă un important ajutor financiar statelor din Vecinătatea estică, în special celor care implementează acorduri de asociere. Personal, eu susţin ca asistenţa financiară europeană să crească: în negocierile pentru priorităţile bugetare ale Uniunii Europene din anul 2017 pentru care sunt raportor din partea PPE, am cerut alocări mai mari pentru statele care implementează acorduri de asociere, iar colegii din Parlamentul European au votat această propunere a mea pe lista de priorități pentru Bugetul UE 2017. Deci ne dorim ca statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, să primească anul viitor mai mulți bani de la UE decât era stabilit până în prezent. Uniunea Europeană face, iată, tot ceea ce poate să sprijine țări precum Republica Moldova, care trece prin momente grele în acest moment, dar trebuie ca și autoritățile de la Chișinău să-și îndepinească angajamentele pe care și le-au luat, doar astfel parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova va putea fi consolidat.
A consemnat Mădălin Necșuțu
Sursa: evzmd.md