Pe parcursul celor 30 de ani de independență, Republica Moldova nu s-a realizat ca națiune, țară sau stat și a rămas fragmentată. Este concluzia la care au ajuns autorii Raportului de stare a țării, realizat de Expert-Grup. Potrivit lor, Republica Moldova nu a realizat un salt calitativ pe parcursul perioadei de tranziție, iar problemele ce țin de dezvoltarea țării au perpetuat.

Directorul Executiv al Centrului Analitic Independent, Adrian Lupușor, susține că deși s-a înregistrat un consens privind identitatea istorică și viitorul, Guvernul nu este în stare să-și impună suveranitatea pe tot teritoriul său. Totodată, statul se confruntă cu problema instituțiilor slabe, cadru democratic ineficient, probleme de justiție, de economie și protecție socială.

 

„În pofida reușitelor pe plan economic și social, precum creșteri în economie și investiții, Republica Moldova nu a realizat un salt calitativ în evoluția sa, iar problemele ce țin de dezvoltarea țării, precum instituții slabe, guvernanță defectuoasă, economie vulnerabilă, dependență energetică completă, mediu înconjurător poluat, protecție socială ineficientă au perpetuat.”

Raportul mai scoate în evidență că Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a avut o creștere economică insuficienta, circa 16,5 miliarde de dolari fiind ratate ca și creștere economică în perioadă de independență.

„Drept rezultat al acestei probleme, noi am identificat un triunghi al problemelor interdependente. Este vorba despre subminarea contractului social, acea neîncredere cronică a populației în stat care duce și al evaziunea fiscală și la corupție și la emigrare. Politicienii deseori s-au angajat în mesaje populiste, pe parcursul acestor 30 de ani, nu putem spune că ei au venit cu o strategie de țară credibilă pentru populație”, a subliniat directorul Expert-Grup.

În raport au fost menționate trei vulnerabilități care nu au fost soluționate și care au măcinat starea națiunii de-a lungul timpului. Acestea sunt:

  • capitalul uman, caracterizat prin emigrare, exodul creierilor și sistem educațional ineficient;
  • Subdezvoltarea tehnologică – competivitate și productivitate scăzută, insuficiența investițiilor străine și ale celor publice
  • Vulnerabilitățile structurale – Agricultura de subzistență, dependența energetică și problema demografică.

Potrivit autorilor raportului, Moldova, în cei 30 de ani de independență a fost mereu expusă șocurilor.

„Este vorba despre șocuri induse de corupție și administrarea defectuoasă a statului. Aici cred că în primul rând trebuie să ne referim la furtul miliardului, criza bancară, dar și alte probleme care au subminat dezvoltarea țării. Șocurile climaterice au devenit din ce în ce mai acute în ultimii ani, frecvența și magnitudinea lor a crescut, ceea ce scoate în evidență vulnerabilitatea țării”, a subliniat Lupușor.

La finalul raportului, autorii au evidențiat cinci priorități pentru următorii zece ani pe care trebuie să și le stabilească Republica Moldova.

  • Modernizarea sistemului educațional;
  • Consolidarea securității energetice;
  • Recuperarea decalajului tehnologic;
  • Adaptarea la schimbările climaterice; 
  • Creșterea accelerată a productivității muncii.

„Este nevoie de investiții pentru a spori competivitatea și productivitatea, creșterea accelerată a productivității muncii prin absorbția de tehnologii de inovații și prin sporirea guvernanței în întreprinderile atât de sectorul public, cât și sectorul privat”, a conchis Lupușor.

Concluziile au fost prezentate în cadrul conferințe internațioale – MACRO 2021 – „Republica Moldova, la 30 de ani de independență. Concluzii și perspective pentru o dezvoltare sustenabilă”, organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.