INTERVIU cu Sven MIKSER, ministrul de externe al Republicii Estonia
COR: D-le Ministru, buna ziua si va multumim ca ati dat curs invitatiei noastre. In februarie 2017 ati efectuat o vizita de lucru in Republica Moldova ai ati avut posibilitate sa va informati din prima sursa despre realitatile noastre. Cum vede Tallinn-ul oficial evolutiile care s-au produs in tara noastra pe parcursul celor doi ani ce s-au scurs dupa vizita?
Sven MIKSER: Într-adevăr, am fost în Moldova la începutul anului 2017. Pentru Estonia, Moldova este un partener important în contextul mai larg al vecinătății estice a Uniunii Europene, dar și în cooperarea noastră bilaterală. Observăm foarte atent evoluțiile din țara Dvs. și există unele lucruri care ne provoacă îngrijorare. La nivel politic, există evoluții pe care le considerăm pozitive. Cred că este bine că Moldova a reușit să-și stabilizeze sistemul bancar și financiar. Cred că există progrese importante și în implementarea Acordului de Asociere. Din nou, evident, la nivel politic, recenta anulare a rezultatelor alegerilor locale din Chișinău a fost ceva care a ridicat îngrijorări nu numai în Tallinn, ci și în alte capitale europene. Există evoluții care pot fi văzute ca fiind pozitive, dar și unele care ridică unele îngrijorări. Este important ca Moldova să își continue calea de integrare mai strânsă în structurile europene. În primul rând, cred că acest lucru este în beneficiul poporului moldovenesc și este ceva care, dacă sa fie efectuat în mod corespunzător, ar deschide noi oportunități pentru sectorul de afaceri. Acest fapt este benefic pentru dezvoltarea socio-economică a țării. De asemenea, este bine pentru stabilitatea în țară, dar și în regiunea vecinătatii Europei.
COR: Cunoasteti ca Uniunea Europeana a reducerea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Unii dau dreptate Bruxelles-ului in aceasta decizie, pe cand altii o interpreteaza drept o sanctiune aplicata cetatenilor. Dvs. cum calificati acest mod de abordare a relatiilor intr-un parteneriat de asociere?
Sven MIKSER: Când vă uitați la imaginea de ansamblu, există 6 țări din grupul de parteneri ai vecinătății din Est a UE, care diferă destul de mult în ceea ce privește avansarea integrării în structurile europene și, de asemenea, în ceea ce privește relația lor cu UE în sine. Moldova face parte din grupul celor mai avansați parteneri care au acorduri de asociere și călătorii fără viză și Acordul de Liber Schimb în vigoare. Când vă uitați la asistența acordată de UE partenerilor, atunci Moldova se situează pe locul 1 în termeni per capita. De asemenea, atunci când vine vorba de măsurile adoptate de Uniunea Europeană, atunci ar trebui să se vorbească despre acțiunea fondurilor, astfel incit UE se va concentra acum mai mult pe întreprinderile mici și mijlocii și pe guvernele locale. Când vine vorba de asistența acordată guvernului central, atunci acest suport se va diminua într-o oarecare măsură, dar aceste fonduri vor fi redirecționate către alte instituții și părți interesate.
COR: Estonia a sprijinit in tara noastra proiecte in diverse domenii, suportul estonian fiind evaluat la circa un milion de euro. Intentioneaza oare guvernul de la Tallinn sa sprijine si pe viitor tara noastra sau dupa furtul miliardului si tergiversarea investigarii acestei fraude, va recalibra asistenta sa?
Sven MIKSER: Considerăm că Moldova este una dintre țările prioritare ale cooperării noastre bilaterale pentru dezvoltare și acest parteneriat privelegiat va continua. Considerăm că este important să sprijinim încercările guvernului, ale administrațiilor publice locale și ale altor instituții de a moderniza economia și statul, de a le face mai transparente și mai responsabile față de poporul său. Cred că aceste eforturi sunt importante și vom continua să le susținem. Asistența noastră pentru dezvoltarea Republicii Moldova nu are forma unui suport bugetar, ci se bazează de fapt pe criterii foarte stricte, dar și clare. Vă asigur că și pe viitor cele mai bune proiecte se vor bucura de sprijinul nostru. Am susținut și vom continua să susținem, de exemplu, sectorul asistenței medicale. De asemenea, ca parte a mărcii Estoniei, susținem proiecte care vizează edificarea unor platforme de e-guvernare. Acestea reprezintă o modalitate foarte bună de a vă asigura că guvernul funcționează într-un mod mai explicit și că furnizarea serviciilor către cetățeni are loc într-un mod transparent și economicos sub aspect de timp.
COR: Estonia este unul dintre statele europene-lider la capitolul e-guvernare. Care dintre experientele estoniene in acest domeniu le-ati transmis sau le veti transmite tarii noastre?
Sven MIKSER: Estonia își construiește guvernyl său electronic de-a lungul ultimele două decenii. Am început cu introducerea unei identități digitale la nivel național care să ofere acces la diferite platforme atât pentru întreprinderi, cât și pentru serviciile guvernamentale. Am lansat, de asemenea, infrastructura arhitecturală a guvernului electronic, care să permită diferite baze de date și registre să fie interoperabile. Aceasta a fost o evoluție continuă. Inițial, numărul de servicii și baze de date a fost destul de mic și acum am ajuns într-o etapă în care practic tot ceea ce face guvernul are o dimensiune digitală. Suntem bucuroși să oferim partenerilor noștri, inclusiv Republicii Moldova, această arhitectură și experiență a Estoniei. E-guvernarea are o varietate de aplicații: de la asistență medicală la administrația fiscală, educație, securitate internă. Deci, este un spectru foarte larg de servicii, care poate fi modernizat cu ajutorul platformelor digitale. Așa cum am menționat mai devreme, în Moldova noi ne-am concentrat pe sectorul sănătății și pe guvernul central. Estonia a fost activă în construirea unei platforme digitale pentru a monitoriza punerea în aplicare a Acordului de asociere, care, cred eu, este un lucru foarte important.
COR: In 2007 Estonia a fost supusa unui puternic atac cibernetic. Ce lectii a invatat tara Dvs si ce masuri au fost intreprinse de atunci pentru consolidarea securitatii cibernetice a Estoniei?
Sven MIKSER: Într-adevăr, am fost, probabil, prima țară din Europa care a suferit un atac cibernetic pe scară largă, despre care credem că a fost o încercare de a exercita presiuni asupra infrastructurii noastre digitale, dar și asupra funcționării statului și a guvernului în general. Acesta a fost, în esența, un tip de blocaj care a afectat sectorul bancar, dar și site-urile web guvernamentale. Trebuie să înțelegem că de la acele atacuri au trecut 11-12 ani, deci un timp enorm, care in lumea digitală ar putea fi comparat cu mai multe generații sau decenii în lumea fizică. Digitalul a evoluat destul de mult. Ce am făcut imediat după aceste atacuri, am pus în aplicare o nouă strategie națională de securitate cibernetică, care să abordeze vulnerabilitățile în cazul repetării unui atac similar pe viitor. De asemenea, ne-am concentrat pe consolidarea rezistenței infrastructurii digitale. Am identificat infrastructura digitală ca parte a infrastructurii critice alături de infrastructurile fizice, care trebuie apărate și în continuare să fie supuse stresului, inclusiv în perioadele de criză. Atunci când vine vorba de abordarea problemelor de securitate cibernetică, ne-am concentrat, de asemenea, asupra aspectelor juridice, inclusiv a dreptului internațional în domeniul respectiv. Apoi, evident, am lucrat foarte mult pentru a face cooperarea între diferite instituții guvernamentale, dar și între guvern și sectorul privat, pentru a reduce pe cât mai mult posibl problemele existente. Am abordat chestiunea securității cibernetice și a apărării cibernetice cu o varietate mare de diverse organizații, deoarece digitalizarea ocupă un loc foarte important de frontieră, ținând cont de faptul că în lumea cibernetică nu există hotare naționale. Astfel, este important să avem rădăcini și la nivel internațional și să avem o înțelegere reciprocă între actorii importanți cu privire la modul în care ne confruntăm cu aceste amenințări și ce putem face împreună pentru a le reduce.
COR: Dacă e să ne referim la securitatea informațională. Cum este protejat spatiul informațional al Estoniei de propaganda externă?
Sven MIKSER: Din nou, aceasta este o amenințare emergentă și una care a fost recunoscută ca o potențială vulnerabilitate nu numai în Europa Centrală și de Est, ci și la nivel mondial. Am văzut încercări de a utiliza noile mijloace de informare, mass-media sociale și diferite platforme digitale, pentru a afecta campaniile și rezultatele electorale în țările din Europa de Vest și America de Nord. Am văzut diferite încercări a actorilor externi de a interveni în moduri nejustificate în dezbaterile politice interne. Guvernul estonian și societatea estonă, ca un tot întreg, cred foarte mult în libertatea de informare, libertatea accesul la informare. Vrem să păstrăm libertatea internetului pe cât e posibil mai mare. Există amenințări și pericole semnificative asociate cu încercările guvernului de a limita accesul la internet sau de a restricționa libertatea de informare. În același timp, consider că este important să menținem un nivel foarte ridicat de conștientizare a acestor amenințări și, de asemenea, să încurajăm pe furnizorii acelor platforme sociale să acționeze în mod responsabil și să ne asigurăm că atât ele, cât și mijloace de informare, nu vor fi folosite pentru a interveni în alte țări suverane sau pentru practici penale și ilegale.
COR: Sa ne referim si la relatiile comercial-economice. In 2017 schimburile comerciale dintre Moldova si Estonia au scazut cu mai mult de 8 %. Ar exista potential si conditii pentru cresterea acestui volum? Care ar fi acestea in opinia Dvs.?
Sven MIKSER: Cred că există loc pentru creștere în relațiile noastre economice bilaterale. Noi suntem două țări mici și, evident, volumul total al comerțului dintre țările noastre nu este mare. Dar aș dori să încurajez sectoarele noastre de afaceri să exploreze oportunitățile de creștere a volumului comerțului și de căutare a unor oportunități noi de a face afaceri. Cred că există vinuri și fructe și sucuri moldovenești pe care estonienii le-ar primi pe piața noastră în cantități mai mari decât sunt acum. Astăzi, cred că ceea ce este pozitiv, e ponderea comerțului moldovenesc cu UE în ansamblu. El cu adevărat este foarte semnificativ și a crescut de-a lungul ultimilor ani. În opinia mea, faptul că UE este partenerul comercial nr.1 al Moldovei, cu o marjă imensă indică importanța reformelor care aduc Moldova mai aproape de standardele și practicile UE. Relația economică dintre Moldova și UE este ceva care contribuie la îmbogățirea țării și a oamenilor mai mult decât orice altceva.
COR: In a doua jumatate a anului 2017 Estonia a detinut presedentia UE si in aceasta calitate a acordat o atentie sporita Parteneriatului Estic. Cum apreciati rezultatele aceste politici europene? Sunt ele pe masura asteptarilor Bruxelles-ului?
Sven MIKSER: Am fost bucuroși să deținem președinția la momentul celei mai recente reuniuni la nivel înalt a șefilor de stat și de guvern ai Parteneriatului Estic și ai UE. De asemenea, semnificativă a fost și adoptarea celor 20 de rezultate pentru 2020, care reprezintă o foaie de parcurs foarte ambițioasă pentru punerea în practică a mai multor programe. Estonia a acordat prioritate Parteneriatului Estic în diverse moduri. La Tallinn s-au desfășurat numeroase reuniuni ministeriale comune, prin care am dorit să ne asigurăm că Parteneriatul Estic va continua să fie o politică prioritară pentru UE și după președinția noastră. Și mă bucur să spun că acest lucru cu adevărat s-a întâmplat. Cred că este foarte important să lucrăm cu grupul celor 6 împreună, dar și cu fiecare dintre acești parteneri în mod individual, deoarece sunt un grup foarte divers de țări. Dorim să ne asigurăm că folosim fiecare oportunitate de consolidare a reformelor, că contribuim la combaterea corupției și la creșterea nivelului de independență a mass-media și al consolidarea instituțională în alte domenii practice. În primul rând, acest lucru este benefic pentru aceste 6 țări, inclusiv pentru Moldova, dar și pentru Uniunea Europeană.
COR: In acest an Estonia a marcat 100 de ani a independentei sale. Care a fost semnificatia acestui eveniment pentru istoria tarii?
Sven MIKSER: Estonia de fapt a marcat centenarul independenței sale pe tot parcursul anului. Aniversarea reală a declarației de independență a avut loc pe 24 februarie, dar am organizat diferite evenimente pentru a comemora instituirea statului nostru pe tot parcursul anului. A fost un secol foarte turbulent. Ne-am bucurat de o nouă independență declarată după ce am luptat pentru independență aproape două decenii. Apoi ne-am pierdut independența, suferind de ocupațiile externe. Am reușit să ne eliberăm din nou acum 27 de ani, după care am muncit foarte mult pentru a ne asigura că momentele cele mai întunecate ale istoriei nu se vor repeta. Am căutat să construim în țara noastră o societate modernă, deschisă și democratică. Cu toții am încercat să ne integrăm cât mai strâns în structurile euro-atlantice. Știm că pentru țările mici aceste ferestre de oportunități se pot deschide și închide din nou, așa că trebuie să fim gata atunci când aceste oportunități se deschid. Este important să fim pregătiți și să folosim fiecare ocazie, or în alt caz ar trebui să așteptăm o lungă perioadă de timp înainte de a putea obține din nou aceeași oportunitate.
COR: La 2 februarie 1920 Estonia si Rusia au semnat un Acord privind recunoasterea reciproca a suveranitatii si independentei, iar la 6 august 1940 Estonia a fost anexata la URSS. Este o chestiune de diminuare a credibilitatii. Care sunt astazi relatiile dintre cele doua state-vecine? De ce principii se ghideaza Talinul oficial in relatiile sale cu Moskova?
Sven MIKSER: Estonia, când a luptat pentru independență acum 100 de ani, la sfârșitul primului război mondial, a trebuit să lupte cu arme în mână. Tratatul de pace a dus la încheierea războiului și la recunoașterea independenței de către Rusia, după care și la recunoașterea independenței de către comunitatea internațională. Astfel, acest Tratat de Pace a fost o realizare foarte importantă pentru Estonia, pentru independența ei, pentru statalitatea recent fondată. Unii istorici îl numesc acest document drept Certificatul de naștere al Republicii Estonia. Ne-am pierdut independența față de regimul sovietic în 1940. A urmat o ocupație nazistă în timpul războiului, iar alta în timpul celei de-a doua ocupații sovietice după ce s-a încheiat războiul. Faptul că a trebuit să trăim sub ocupația sovietică cam jumătate din secolul trecut, ne modelează cu siguranță percepția noastră ca stat independent ți concepția noastră despre lume. Mai mult decât atât, ne asigură că independența nu vine de la sine. Noi știm că trebuie să facem tot ce ne stă în putere zi de zi pentru a ne asigura independența, fie prin construirea propriilor noastre capacități de apărare, fie prin colaborarea strânsă cu aliații noștri, prin economia noastră care este strâns integrată cu economia europeană. Noi am învățat destul de multe. Toată lumea de fapt învață din propria lor istorie. De asemenea, este o idee bună să încercați să învățați din istoria altora. Astăzi, relațiile noastre cu Rusia nu sunt în mod evident libere, dar nu sunt cauzate în primul rând de istorie. Motivul principal este, de fapt, comportamentul actual al Rusiei. Trebuie să ne amintim că trăim alături cu un vecin mare, care a lansat în trecut nu prea îndepărtat două agresiuni împotriva vecinilor săi. Ea a condus un război împotriva Georgiei în 2008 și împotriva Ucrainei în 2014. Acesta este un model de comportament, ceea ce înseamnă că la Moscova avem un guvern care nu ar fi timid să folosească forța militară pentru a-și promova politica și obiectivele sale. Acesta este un lucru pe care toată lumea în Europa ar trebui să-l ia foarte în serios. Cred că nu ar trebui să ne așteptăm la altceva într-un alt secol. De fapt, nu doar relațiile noastre bilaterale cu Rusia, ci și relațiile UE și NATO cu Rusia astăzi sunt dificile. În mod evident, vom accepta un vecin bun și constructiv în est, dar asta ar cere Rusiei să-și schimbe în mod semnificativ politicile externe.
COR: Populatia de 1 milion si 300 de mii a Estoniei este foarte diversa sub aspect etnic. Datele statistice spun ca in prezent circa 80 de mii de persoane sunt apatrizi sau fara cetatenie. Ce masuri sunt intreprinse la nivel de politici de stat pentru a asigura coeziunea in societate?
Sven MIKSER: Pentru ca această țară să fie cât mai consolidată am derulat programe foarte ambițioase de politică de integrare. Nu a forțat pe nimeni să accepte cetățenia Estoniei. Avem un număr semnificativ de persoane în Estonia care au cetățenie nedeterminată. Avem și un număr destul de mare de persoane cu pașapoarte rusești, care actualmente sunt rezidenți în Estonia. Îi încurajăm pe toți oamenii care trăiesc în Estonia să adopte cetățenia estonă, dar tine de libertatea oamenilor să facă acest lucru. Avem câteva legi care definesc cerințele privind obținerea cetățeniei estonice și a pașaportului. Am schimbat legile cetățeniei astfel, încât să ne asigurăm că nu mai există copii nou-născuți care nu ar fi eligibili pentru cetățenia estonă sau dacă sunt născuți din părinți care au alte pașapoarte, atunci sunt calificați pentru cetățenie la naștere. Ne asigurăm că numărul persoanelor cu cetățenie nedeterminată nu va crește în viitor. Nu vor fi adăugate persoane noi în această categorie. Implicația nu este legată prea tare de pașaportul pe care îl dețineți, ci mai mult de mediul informațional în care locuiesc oamenii. Evident, efortul nostru a fost să ne asigurăm că toți cei care trăiesc în Estonia, indiferent de limba lor maternă, ar avea acces la informații obiective și ar avea acces la informațiile furnizate de statul estonian. Nu este întotdeauna ușor, deoarece persoanele cu limba maternă rusă, în epoca noastră de informare modernă, pot alege să urmărească știrile care sunt produse de cealaltă parte a frontierei și știm că o parte semnificativă a acestor informații este de fapt infuzată cu foarte multă propaganda, nu întotdeauna este obiectivă. A fost o provocare destul de mare pentru a concura cu acel amestec de propagandă și informații care vine de la instituțiile media sponsorizate de Kremlin. Facem tot ce ne stă în putință și credem că în cele din urmă adevărul va prevala.
COR: In februarie 2019 in Republica Moldova vor avea loc alegerile parlamentare. In opinia Dvs, care ar fi riscurile daca majoritatea in urmatorul legislativ o vor obtine-o fortele de alta orientare decat cea europeana?
Sven MIKSER: În primul rând, cel mai important lucru este să vă asigurați că alegerile se vor desfășura într-un mod liber și democratic. Aceastea încep cu campania electorală și, evident, procedura electorală însăși va trebui să fie în conformitate cu standardele democratice. Cred că bunele relații, parteneriatul puternic cu Uniunea Europeană, sunt în interesul poporului moldovenesc. Mă aștept ca, în rezultatul campaniei electorale democratice, alegătorii moldoveni vor fi capabili să facă cea mai bună alegere pentru țara lor și pentru ei înșiși. Nu cred că este bine ca cineva să intervină în deciziile și procesele suverane, dar cred că atunci când oamenii au acces la informații obiective , atunci ei vor adopta o decizie care să reflecte voința majorității. Este un rezultat cu care vor trebui să trăiască și un rezultat pe care toți jucătorii externi vor trebui să-l accepte.
COR: Dle Sven MIKSER, suntem in ajunul sarbatorilor de Craciun si An nou. Care ar fi doleantele dvs. pentru cetatenii Republicii Moldova?
Sven MIKSER: Le doresc ceea, ceea ce le doresc bărbaților și femeilor din propria țară: un an nou fericit și de succes. Din moment ce este un an electoral, le doresc o minte clară, să ia cea mai bună decizie pentru țara lor și pentru ei înșiși. Am trecut printr-un an politic turbulent , iată de ce doresc ca pe continentul european și în întreaga lume , viitorul an să să fie unul mai stabil și mai previzibil .
Autor: Ludmila Barba