Andrei Galbur, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a oferit un interviu pentru Moldova 1, în cadrul căruia a vorbit despre paşii pe care i-a făcut Republica Moldova pe dimensiunea diplomatică, timp de 25 de ani.
– Domnule ministru, în acest an, Republica Moldova marchează un sfert de secol de independență. Pentru istorie, 25 de ani sunt asemenea unui fir de nisip. Pentru țara noastră, însă, a fost un timp suficient în care să se încadreze în circuitul internațional. Până la acest moment, câte țări au recunoscut independența Republicii Moldova și cu câte din acestea avem stabilite relații diplomatice?
– Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene este depozitarul actelor de stabilire a relațiilor diplomatice. La acest moment, avem stabilite relații diplomatice cu 120 de țări. Asta însă nu înseamnă că aici se oprește cifra statelor care au recunoscut suveranitatea și independența Republicii Moldova. Or, sunt diferite căi și metode de a stabili relații diplomatice. De exemplu, cu state ca Estonia, Lituania, Albania, momentul stabilirii relațiilor diplomatice a fost semnarea tratatelor bilaterale. La fel, cunoaștem că Republica Moldova este membru a Organizației Națiunilor Unite, unde sunt membre 194 de țări, ceea ce, la fel presupune recunoașterea de către restul statelor a suveranității și independenței Republicii Moldova și, respectiv, a existenței acestor raporturi diplomatice. Cu siguranță putem afirma că în acești 25 de ani, Republica Moldova plenar s-a afirmat și s-a poziționat în calitate de stat independent cu toate drepturile și obligațiile care derivă din acest statut.
– Prima țară ce a recunoscut independența noastră a fost România. Cum ați califica parcursul diplomatic al țărilor noastre și care sunt dimensiunile principale ale colaborării?
– Este adevărat. România a recunoscut suveranitatea și independența Republicii Moldova la câteva ore după proclamarea acesteia, pe 27 august 1991. Relațiile diplomatice au fost stabilite formal după două zile, la 29 august 1991. Desigur că relațiile cu România au ocupat și continuă să ocupe un loc special și aparte în politica externă a Republicii Moldova. În decursul a 25 de ani, acestea s-au dezvoltat conform unor cicluri sinusoidali. Au fost atât etape mai pozitive, cât și mai dificile. Ceea ce este important este că atât Chișinăul, cât și Bucureștiul, întotdeauna, au avut determinarea și motivația pentru a găsi soluții la toate problemele care au apărut pe parcurs în cadrul unui dialog civilizat, constructiv și deschis. Nu cred că există vreun domeniu al dezvoltării vieții în Republica Moldova ce nu a fost marcat de ajutorul și asistența României. Aș începe probabil prin a spune că România este un susținător sincer și aprig al parcursului european al Republicii Moldova. În toți anii independenței a fost alături de Chișinău în eforturile Chișinăului de a adopta și a implementa modelul de dezvoltare european ales. În ceea ce privește relațiile comercial-economice, treptat România devenit principalul partener economic al Republicii Moldova. Pe plan politic, dialogul întotdeauna a avut loc la nivelul cel mai înalt începând de la președinții ambelor state, șefii executivelor, șefii legislativelor, miniștrii de externe. Deci, pe parcursul acestor ani am fost într-un contact permanent, așa cum cred că se cuvine să fie relațiile între două țări vecine.
– Ucraina – un alt vecin important al țării. O țară care în prezent trece prin evoluții dramatice de păstrare a integrității. Care sunt direcțiile de bază în colaborarea cu acest vecin?
– Cred că și în cazul Ucrainei pot să afirm că avem, în linii mari, aceleași principii și abordări de promovare a relațiilor bilaterale ca și în cazul vecinului de la Vest, România, ce, la fel, sunt bazate pe un dialog transparent, deschis și pe sprijin reciproc în ceea ce privește situația în țările noastre. De la o vreme încoace și Ucraina se confruntă cu o criză teritorială și separatistă în statul său. Cred că aceasta a dus la o înțelegere mai profundă de către partenerii noștri din Kiev care este complexitatea unor situații de acest gen. Or, Ucraina a fost mereu implicată în procesul identificării unei soluții în ceea ce privește conflictul transnistrean în calitate de mediator. Din păcate, acum se confruntă cu o situație similară, la ei acasă, dar asta a fortificat abordarea comună în ceea ce privește metodele și mijloacele de identificare a soluțiilor care trebuie să fie pașnice, diplomatice, cu implicarea principalilor actori internaționali – anume aici avem abordări practic identice. Desigur că Ucraina la fel este un partener important pe plan comercial – economic. Vom face tot posibilul ca aceste relații să se dezvolte în ascendență și pe viitor.
– Relațiile cu Federația Rusă a cunoscut mai multe etape ce am putea spune că sunt cuprinse între un partenerial strategic și între embargouri și presiuni economice. Cum ați caracteriza relațiile la această etapă și care ar fi paradigma viitoarelor relații cu acest lider al Uniunii Euroasiatice?
– Este adevărat că și relația cu Federația Rusă s-a dezvoltat conform unor oscilații sinusoidale. Deci, a fost și foarte bine, dar au existat și perioade destul de dificile, inclusiv, perioada ultimilor ani. Eu cred că este important ca paradigma relațiilor de astăzi și de viitor, să fie bazate în primul rând pe respect reciproc. Dialogul să nu fie de pe pozițiile „fratelui mai mare”. Acesta trebuie să fie bazat pe o abordare pragmatică și deschisă, evitând tot felul de jocuri, de flirturi și de promisiuni care nu sunt realiste. Anume pe acest făgaș am decis în cadrul noului executiv de la Chișinău să relansăm discuția cu Moscova, să invităm Moscova la un dialog sincer, deschis, unde să punem pe masă absolut toate problemele, care, apropo, sunt foarte multe, și să încercăm să căutăm soluții în baza realităților existente. Principala realitate, care, de altfel a fost recunoscută de către partenerii de la Moscova, este modelul de dezvoltare ce a fost selectat de către cetățenii Republicii Moldova, promovat de către actualul Guvern. Acceptarea Acordului de Asociere cu Zona de Liber Schimb, ceea ce înseamnă că nimeni nu intenționează să revină la examinarea lor sau să redeschidă anumite negocieri. Astea sunt realitățile pe care trebuie să construim acest dialog. La fel, am subliniat și continuăm să subliniem în cadrul tuturor discuțiilor că Moldova, Chișinăul, va pleda insistent și, în continuare, pe necesitatea retragerii trupelor și munițiilor ruse staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, că vom continua să chemăm la transformarea operațiunii de pacificare într-o misiune civilă, sub un mandat recunoscut internațional unde evităm ca Rusia să joace un rol activ. Poziția este fundamentată de convingerea că misiunea actuală de pacificare și-a îndeplinit mandatul, iar riscul izbucnirii unor ciocniri sau violențe, inclusiv cu caracter militar între ambele maluri ale Nistrului, nu există. Am subliniat necesitatea depolitizării cooperării comercial-economice, și lipsa acestor efecte dramatice ce, probabil, au stat la baza introducerii acestor embargouri. Deși au efect negativ, toate embargourile și restricțiile care au fost impuse de către Moscova Chișinăului, au avut un rol de consolidare și de conștientizare a faptului că nu ne putem orienta economia doar către o singură piață, că nu trebuie să fim dependenți de o singură piață, că trebuie să îmbunătățim calitatea produselor noastre și să le promovăm pe alte pieți. Și am demonstrat, într-un timp relativ scurt, din momentul ultimelor restricții din 2014, că suntem capabili să facem față acestor situații, deci, să găsim căi și metode pentru a debloca accesul acelor bunuri care sunt așteptate și cerute pe piața Federației Ruse. Și aceasta trebuie să se întâmple fără abordări discriminatorii. Or, atunci când produse din UTA Găgăuzia și regiunea transistriană au acces, iar din restul țării nu, cred că se creează o situație jenantă pentru ambii interlocutori. Rusia este un actor important pe plan internațional și pe plan global. Aceasta este realitatea. Noi am chemat Moscova pentru ca Republica Moldova să nu fie utilizată în calitate de poligon pentru tot felul de confruntări și experimente geo-politice. Vrem să fim o platformă, un teritoriu pentru cooperare.
– Domnule ministru, un partener strategic în Occident al Republicii Moldova, fără dubii, este Statele Unite ale Americii. Cum se materializează acest parteneriat strategic, care este interesul mutual al unei supraputeri cum este Statele Unite ale Americii și a unui stat mic cum este Republica Moldova?
– Sunt ferm convins că Statele Unite nu aleg să-și dezvolte relațiile cu un anumit stat în baza dimensiunii sau a potențialului geo-politic, ci în baza valorilor pe care acest stat le îmbrățișează. Or, din momentul independenței Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii au sprijinit enorm eforturile Republicii Moldova de a îmbrățișa valorile democratice, valorile libertăților fundamentale. Cred că una dintre realizările principale în perioada cea mai recentă, a fost stabilirea dialogului strategic dintre Republica Moldova și Statele Unite. Dialog care ne permite să discutăm într-o manieră deschisă și pragmatică tot ce ține de relația noastră bilaterală. Statele Unite ale Americii a fost un susținător activ și a proceselor de dezvoltare și modernizare a Republicii Moldova, culminând cu implicarea Programului „Compact” al Fondului Provocările Mileniului Moldova. Un proiect rezultatele căruia sunt vizibile și palpabile pentru toți cetățenii Republicii Moldova. De rând cu Uniunea Europeană, Statele Unite este și donatorul principal pentru dezvoltarea Republicii Moldova. La fel, nu cred că există vreun domeniu în care acest sprijin nu s-ar fi simțit, sau nu este cunoscut. Cred că toți cetățenii acestei țări, indiferent de zona geografică în care se află, cunosc foarte bine care sunt rezultatele acestui sprijin constat oferit de poporul american și de Guvernul acestei țări. Statele Unite ale Americii joacă un rol extrem de important în procesul identificării soluției pentru conflictul transnistrian în formatul „5+2” în calitate de observator. Washington este angajat plenar în dialog nu doar cu Chișinăul, dar și cu restul participanților în acest format pentru a facilita identificarea acestei soluții. SUA sunt susținători fermi ai integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova. Continuă să fie solidari cu noi în apelul de retragere a trupelor și munițiilor străine aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Este un susținător activ al parcursului european. Deci, vorbim, la fel, despre un parteneriat strategic care are la baza sa aceste valori ale democrației care sunt promovate de către Republica Moldova.
– La 27 iulie, curent, a intrat în vigoare pe deplin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Ce schimbări va produce acesta pe filiera relațiilor cu comunitatea europeană?
– Răspunsul scurt la această întrebare este că intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană doar va fortifica relația dintre Chișinău și Bruxelles. Dar, ca să deschidem puțin parantezele, aș spune că intrarea în vigoare a acestuia este de fapt finalizarea procesului de ratificare a acestui acord de către toate statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, aceasta nu înseamnă neapărat începerea unei noi etape, pentru că noi am început în principiu realizarea anumitor prevederi din Acordul de Asociere în septembrie 2014, la puțin timp de la semnarea lui, convenind cu Bruxellul să lansăm aplicarea provizorie a acestui acord pe durata procedurii formale de ratificare. Deci. vorbim de un moment simbolic, dar, totodată, vorbim despre fortificarea determinării autorităților Republicii Moldova de a avansa în sensul realizării prevederilor acestui document extrem de complex care, la fel, conține prevederi ce ține de toate domeniile dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Țin, neapărat, să subliniez cu orice ocazie că tot ceea ce facem noi în acest context nu este făcut de dragul sau pentru Bruxelles, pentru Washington sau pentru alte Cancelarii. Facem totul pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru ca cetățeanul acestei țări care, acum 25 de ani a primit dreptul de a-și făuri singur viitorul, să poată beneficia de o calitate mai bună a vieții sub toate aspectele și în toate dimensiunile. Cred că o realizare importantă în acest proces de comunicare și cooperare cu Uniunea Europeană, a fost liberalizarea regimului de vize, ce a oferit dreptul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, care dețin pașapoarte biometrice, să călătorească fără obstacole în țările Uniunii Europene care, de altfel, cred că este un puternic instrument de fortificare a încrederii că modelul european de dezvoltare este exact cel mai potrivit pentru Republica Moldova. Or, călătorind în spațiul european, cetățenii pot să vadă cu proprii ochi și să se convingă de calitatea vieții care există în aceste țări începând de la drumuri, servicii școlare, medicale, etc. La fel, voi sublinia că Uniunea Europeană este un important donator și partener de dezvoltare pentru Republica Moldova, oferind o asistență enormă și tehnică, și financiară pentru dezvoltarea țării noastre în baza acestui model ales.
– Integrarea Republicii Moldova în circuitul internațional s-a produs nu doar pe filiera relațiilor bilaterale, ci și pe aderarea la diverse structuri regionale și internaționale. Care sunt principalele organizații din care face parte Republica Moldova și care au fost efectele aderării la ele?
– Am pomenit deja de Organizația Națiunilor Unite (ONU) care este principalul for internațional din care facem parte. Țin să menționez aici că pe parcursul acestor ani, am reușit să demonstrăm că putem fi un partener de nădejde și previzibil pe plan internațional. Dar, desigur, cooperarea multilaterală a Republicii Moldova este multidimensională. Participăm activ în cadrul mai multor structuri. Voi sublinia OSCE-ul, care dincolo de a fi un for global pentru abordarea problemelor ce țin de securitate și aspecte politico-militare, este un participant și un actor important în procesul de soluționare a conflictului transnistrian, fiind unul din cei trei mediatori a acestui proces. La fel voi menționa activitate noastră în cadrul Consiliului Europei, care, la fel este un important for pentru Republica Moldova unde se discută într-o manieră la fel de deschisă și transparentă tot ce ține de asigurarea respectului pentru drepturile fundamentale ale omului pe întreg teritoriu a țării noastre, de altfel care este și un partener important în procesul de implementare a multor angajamente de profil care derivă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Avem o cooperare strânsă cu Organizația Atlanticului de Nord (NATO) care este bazat pe principiul neutralității constituționale al Republicii Moldova, ceea ce ne oferă nouă posibilitatea de a profita la maxim de acea cooperare pe care NATO o are cu țări similare Republicii Moldova, care, la fel, sunt neutre. Inclusiv țări care sunt membre a Uniunii Europene. Potențialul este enorm, și anume sub acest aspect încercăm să dezvoltăm acest parteneriat. Există foarte multe structuri regionale care au determinat consolidarea acestei opțiuni de modernizare europeană.
Pot să concluzionez cu ceea ce am început. Pe parcursul acestor ani, am demonstrat că suntem un partener de încredere, sincer, onest, și, cel mai important, previzibil.
– Domnule ministru, care ar fi mesajul Dumneavoastră de felicitare pentru cetățenii Republicii Moldova cu ocazia aniversării a 25-a de la declararea independenței?
– Nu doar în calitate de ministru, dar și în calitate de cetățean al acestei țări, vreau să felicit toți conaționalii mei pentru această determinare de acum 25 de ani de a obține libertatea, de a scăpa de regimul totalitar și de a ne făuri singuri viitorul european aici, la noi acasă, în Republica Moldova. La fel vreau să felicit cetățenii Republicii Moldova pentru fermitatea și consecvența de care au dat dovadă indiferent de dificultatea momentelor și etapelor care ne-au însoțit pe parcursul acestor 25 de ani. Cred că dragostea față de acest pământ și față de muncă, respectul față de lege, sunt principalele atuuri ale cetățenilor Republicii Moldova care, cu siguranță, ne vor duce acolo unde ne este locul istoric – în comunitatea statelor libere și independente europene.
Pentru consemnare: Ludmila Barba