INTERVIU cu Pirkka Tapiola, ambasadorul UE in RM
D-le Tapiola, moldovenii si-au dorit foarte mult sa aiba oportunitatea de a pleca peste hotare, de a vedea lumea. Odata cu declararea independentei, iar doi ani in urma si odata cu obtinerea regimului liberalizat de vize, multi si-au vazut visul realizat. Insa pentru multi moldoveni aceasta oportunitate s-a materializat in contextul unei migratii de munca. In opinia dvs, rezultatele migratiei sunt cu preponderenta negative sau cu preponderenta pozitive?
Aș vrea să încep prin a face o primă mică corectare: eu nu aș plasa migrația alături de regimul liberalizat de vize. Cetățenii moldoveni au multe oportunități să migreze fără de regimul liberalizat de vize. Acest regim acoperă perioadele de ședere scurtă, adică permite oamenilor să iasă din țară și să revină în țară în repetate rânduri și îmi face o deosebită plăcere că aproape 600 de mii de persoane au întreprins peste 1,4 milioane de călătorii din momentul instituirii regimului de vize liberalizat. Însă aceste persoane sunt acelea care pleacă din țară ca să revină după o perioadă scurtă. Un succes real este faptul că procentul șederilor cu termen depășit nu a crescut deloc.
Dar, revenind la întrebarea pe care ați pus-o la început, dacă migrația este ceva bun sau rău, eu cred într-o lume deschisă, cred într-o lume în care oamenii au oportunități, sunt expuși la influențe noi, își îmbunătățesc viețile și sper să văd că aceste oportunități sunt un beneficiu pentru cetățenii Republicii Moldova. Migrația este un fapt al vieții – bună sau rea, aceasta a existat de secole, chiar milenii – și un fapt care dovedește asta este Vechiul Testament, în care există multă migrație. Dacă am examina beneficiile migrației din perspectiva unei țări în curs de dezvoltare, evident că înțelegem că există niște realități economice și de altă natură pe tot parcursul celor 25 de ani de independență a Moldovei, și nu prea multe oportunități au fost puse la dispoziție, de aceea, este de înțeles de ce oamenii, care au avut posibilitate, au migrat. Migrația a afectat pozitiv aceste familii, a fost bună din perspectiva educației. Însă acum, prin intermediul programelor noastre în domeniul migrației, încercăm să promovăm administrarea migrației, așa-numită migrația circulară, deoarece migrația poate avea beneficii adevărate pentru societate dacă devine circulară, când oamenii plecați încep să revină. Și deseori, migranții plecați se întorc atunci când condițiile din țară se îmbunătățesc, și sunt sigur că vom discuta mai mult despre aceasta, având mai multe oportunități grație vastei experiențe și abilității de a oferi ceva cu adevărat valoros societății lor la revenire. Aș spune că, în general, migrația este un fenomen pozitiv. Însă sper, că aceasta va da și noi impulsuri țării din care provin persoanele care au migrat.
Uniunea Europeana a realizat in tara noastra mai multe proiecte menite sa creeze noi locuri de munca, sa sprijine lansarea propriilor afaceri, a start-up-urilor. Pentru perioada 2014-2017, prin Instrumentul European de Vecinătate a fost alocate între 335 milioane € și 410 milioane € pentru Moldova. Care sunt rezultatele?
Aș spune că rezultatele sunt destul de bune. Și deseori, în astfel de vremuri, când, să fim sinceri, societatea a fost dezamăgită, tindem să uităm să privim spre ceea ce ne-a reușit. Dacă-ar fi să ne uităm la programul PARE 1+1, am vedea migranți întorși acasă sau migranți, care investesc în companiile de aici. Am văzut produsele – sunt de calitate înaltă, adică se pot vedea beneficiile. Mai sunt și alte programe, cum ar fi programul pentru dezvoltarea ÎMM între malul drept și stâng al râului Nistru, care este un program de consolidare a măsurilor de încredere, în cadrul căruia oamenii de afaceri își vorbesc unii altora. Cred că rezultatele adevărate ale programelor noastre pentru ÎMM se vor reflecta în măsura în care vom fi martori la consolidarea clasei de mijloc în Moldova, deoarece dacă analizăm diferențele de venituri în această țară, atunci vedem că acestea sunt foarte pronunțate, iar țările în care clasa de mijloc este puternică, de regulă încep să se transforme. Acum, am putea avea mai multe rezultate cu aceste programe și cu altele în viitor? Sunt sigur că am putea. Și cred că unul din domenii este mediul de afaceri. Trebuie, chiar trebuie să curmați corupția, să schimbați sistemul de justiție care să funcționeze în baza supremației legii, pentru că astfel se asigură stabilitatea și previzibilitatea de care e nevoie pentru a permite acestor companii să prospere și să beneficieze pe deplin de programele noastre pentru dezvoltarea ÎMM, stimularea economică a zonelor rurale, dar și altele.
Numărul medicilor de familie în Republica Moldova se află astăzi la un nivel critic, fapt confirmat de statisticile oficiale. Potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Centrul Național de Management în Sănătate, în Moldova activează în prezent mult mai puțini medici de familie decât prevede cadrul normativ acceptat de Uniunea Europeană – doar 6,6 la 10 mii de oameni. In acelas timp, stiu ca problema migratiei medicilor este una comuna pentru mai multe tari, inclusiv cele europene. La nivel european ce masuri sunt adoptate pentru diminuarea acestei probleme si care dintre masuri ar fi aplicabile in Moldova?
Haideți să ne uităm la lucrurile deja analizate – m-am referit deja la administrarea migrației, iar în sectorul sănătății am încercat să găsim modalități să încurajăm migrația circulară a personalului medical. Cred că fiecare țară trebuie să dispună de propriile sale soluții, cumva. Însă trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă au avut loc anumite discuții despre mărirea salariilor personalului medical, trebuie să ne uităm la acele stimulente reale de carieră în sectorul medical, la oportunități, pentru a putea aduce înapoi medicii cu adevărat buni. Și, chiar dacă nici noi nu avem o politică clară la acest subiect, trebuie de văzut care sunt resursele și modalitățile de a porni dezvoltarea sectorului medical, care să poată să ofere servicii de îngrijire medicală de calitate înaltă, pe de o parte, totodată, fiind profitabile pentru prestatorii de servicii medicale. Și acum o să vă dau un exemplu, într-un domeniu total diferit. Am avut o colaborare twinning foarte reușită în domeniul parteneriatelor publice private (PPP). Ar exista oare posibilități în domeniul medical, de a dezvolta parteneriate publice private, cu scheme de asigurare medicală, prin care s-ar putea asigura un mediu atractiv de muncă pentru personalul medical. Problema este, bine că nu e tocmai problemă ci un mare beneficiu pentru Moldova, că studiile medicale de aici sunt de o calitate foarte înaltă, iar acei medici care au plecat, au reușit să obțină locuri de muncă destul de bune. Dar am întâlnit aici medici care s-au întors. Migrația medicală este o problemă. Și în multe țări europene, UE, mulți profesioniști medicali migrează, așadar, realitatea este că medicii din țările Europei de Est au venit ca să ocupe acele locuri vacante. Acest lucru a fost bun pentru noi, însă trebuie să vedem cum să asigurăm stimulente, de exemplu, prin mărirea salariilor, ceea ce nu este suficient, și nu văd posibilități ca bugetul să poată să-și asume asigurarea salariilor la nivel european. Însă, sunt multe alte modalități de a asigura aceste stimulente, cum ar fi asigurarea personalului medical cu locuințe, și altele. Dar e nevoie de politici, niște politici holistice în reformarea sectorului sănătății și sa nu abordăm doar aspectele de migrațiune.
Guvernul moldovean recent a promis că va ridica salariile personalului medical. In opinia dvs aceasta masura este suficienta pentru a motiva sa ramana in tara?
În primul rând salut decizia. Dacă ne uităm la nivelul salarizării personalului medical – e o problemă serioasă. Dar, totodată, cum am mai spus, dacă ne uităm la realitățile bugetului, cu siguranță nu e destul. Trebuie de abordat sistemul de stimulente în întregime. Mai trebuie de analizat ce oportunități de îngrijire a sănătății oferite de sectorul privat există, trebuie de analizat reforma sistemului de îngrijire a sănătății din două perspective: cum să asigurăm servicii de calitate, într-un fel care să asigure că populația va beneficia de acele servicii, livrate într-un mod economic viabil atât pentru cetățeni, ceea ce este cel mai important, cât și pentru stat, și apoi care este, în general, sistemul de stimulente pentru a aduce doctorii si asistenţii medicali înapoi. Aici, cred, sunt mai multe niveluri: salariile sunt un aspect, dar, reformele pentru a produce transformările şi a face ca stimulentele să lucreze, trebuie să fie, de obicei, mai largi decât doar un element.
In opinia dvs. ce politici urmeaza sa adopte de catre autoritatile de la Chisinau pentru a diminua fluxul migratiei, pentru a stopa imbatrinirea societatii si a oferi tinerilor mai multe oportunitati de realizare aici in tara, dar si pentru a incuraja revenirea acasa a migrantilor?
Cred că principala problemă este ca societatea să avanseze spre transformare, de exemplu, prin Acordul de asociere. Noi am deschis pentru Moldova cea mai mare și mai bogată piață din lume. Aceasta oferă oportunități enorme. Țările se află chiar la hotar, aveți legăturile de infrastructură, aveți toate posibilitățile să faceți comerț cu UE, iar investitorii europeni și alții nu ar trebui să stea mult pe gânduri ca să vină aici, să plaseze aici producerea, prestarea serviciilor – am liberalizat și serviciile, și să folosească Moldova ca bază. Atunci când vor exista aceste oportunități și locuri de muncă, veți fi martori la revenirea oamenilor. Și am vorbit deja de ÎMM cu infrastructură de afaceri în creștere, vom observa și domeniul prestări servicii de către ÎMM crescând. Însă e un ”dar” mic, care nu e chiar mic de fapt. Despre asta am mai vorbit. Nimic din ceea ce facem aici și cu ce ajutăm nu va avea efecte fundamentale, dacă nu se vor asigura două condiții. Prima este supremația legii. Asta înseamnă că trebuie să aveți un sistem de justiție care să asigure condiții egale pentru toți – pentru companii, investitori, ca aceștia să se simtă în siguranță să vină aici și să vadă că locul ăsta e bun pentru ei. Și același lucru e valabil pentru ÎMM. Și e valabil și pentru ca oamenii să se întoarcă. Și a doua condiție: problema corupției. Ați văzut campania noastră Cartonaș roșu pentru corupție. Pentru că, dacă acest subiect nu este abordat cu seriozitate, nu doar la nivel declarativ, dar prin acțiuni concrete, climatul investițional nu se va schimba astfel încât oamenii să înceapă să creadă că, uite, există nu doar posibilități structurale de a funcționa pe cea mai mare și mai de succes piață din lume, dar mai avem și condiții reale pe loc. Accentul pus pe asigurarea supremației legii, asigurarea condițiilor egale de joc, simplificarea înregistrării companiilor, și asigurarea ca oamenii să nu trebuiască să lupte cu corupția și să se confrunte cu corupția în procesul de afaceri – anume acestea vor aduce oamenii înapoi și succes țării.
Ati fost martor la schimbările din ultimii 25 de an în Europa de Est. In prezent mai pastrati un sentiment de optimism? Dacă da, ce va determina?
Vă voi surprinde, pentru că știu că mulți mă consideră drept o persoană care deseori critică, accentuând atenția că lucrurile nu merg în direcția bună, că UE este îngrijorată de anumite lucruri și altele. Și într-adevăr suntem! Cred că pe de o parte, trăim un moment când oamenii înțeleg cât de mari sunt provocările de transformare a acestei regiuni. Și cred că noi le-am subestimat ceva mai devreme, orientându-ne după experiența Europei Centrale, coeziunea socială între elitele politice și populația în privința dorinței de a se îndrepta într-o singură direcție în ceea ce ține de transformare, dezvoltare și altele. Însă, insist să rămân optimist. Și cred că acum ca niciodată există motive de a fi optimiști, deoarece pentru transformare, de regulă, e nevoie de câteva generații. 25 de ani sunt o pătrime din secol. Eu m-am născut 25 de ani după cel de-al doilea Război Mondial. Multe s-au schimbat de atunci, dar în primul și în primul rând ceea ce s-a schimbat este mentalitatea. Și observ în întreaga regiune, Ucraina fiind un exemplu clar pentru aceasta, că din ce în ce mai mulți cetățeni doresc și revendică să fie tratați drept cetățeni, nu ca subiecți, vor să-și asume responsabilitatea față de societate, și care încep să aibă ceea ce eu aș numi o agendă pozitivă. Pentru că, ați avut diferite reacții anterior, însă oamenii au vorbit despre ceea ce nu doreau, însă atunci când oamenii încep să spună ce vor: supremația legii, posibilități ca să nu trebuiască să aibă de a face cu corupția, responsabilitate și toate acestea încep să dezvolte dinamica din societate. Și observ consolidarea acestei dinamici în toată Europa de Est. Și cred că acesta este unul din lucrurile care mă face optimist. Că societățile își vor lua viitorul în mâini, că vor cere un trai mai bun cu supremația legii. Și cred că aceasta mă menține foarte optimist.
Va multumesc mult!
Interviul a fost realizat de Vector European în cadrul proiectului european Open Media Hub.