Să trăim ca-n Europa!

(video) Coordonator Rezident ONU: În Moldova, spre regret, nu există o coeziune socială, un simţ al statalităţii, o înţelegere a apartenenţei la o societate cu o viziune comună

12516924_10154630426228492_1980293073_o

(video) Coordonator Rezident ONU: În Moldova, spre regret, nu există o coeziune socială, un simţ al statalităţii, o înţelegere a apartenenţei la o societate cu o viziune comună

16/03/2016
|
0 Comments
|

Interviu cu Dafina Gercheva, coordonator rezident al ONU şi reprezentant permanent al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, acordat un interviu în exclusivitate Companiei Teleradio-Moldova

VE: Doamna Gercheva, bună ziua. La 2 martie 1992 Republica Moldova a aderat la Organizaţia Naţiunilor Unite. De atunci au trecut 24 de ani. În opinia dumneavoastră, cum este vizibilitatea şării noastre în cadrul celei mai mari structuri internaţionale?

Dafina Gercheva: Bună ziua şi mulţumesc pentru că m-aţi invitat la programul dumneavoastră. Într-adevăr, au trecut 24 ani de când Republica Moldova a devenit membră a Naţiunilor Unite şi pe parcursul acestei perioade ţara a contribuit în mod activ la afacerile internaţionale, îmbunătăţirea guvernării globale şi la fel la promovarea valorilor şi principiilor-cheie care sunt încorporate în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ţara a avut un rol instrumental în 2014 în procesul de dezvoltare a Agentei post-2015 şi formularea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. În februarie anul trecut, Guvernul Republicii Moldova, cu susţinerea acordată de sistemul Naţiunilor Unite şi Guvernul Germaniei, a găzduit o conferinţă globală dedicată consolidării şi dezvoltării capacităţii instituţiilor publice cu scopul naţionalizării obiectivilor internaţionale de dezvoltare durabilă. Republica Moldova la fel contribuie în mod activ la agenda de securitate şi pace a Naţiunilor Unite, trimişând soldaşii săi în forşele de menţinere a păcii ale Naţiunilor Unite în multe ţările care sunt în război sau se confruntă cu diverse crize si conflicte armate. Foarte multe persoane bine educate şi profesionişti de o calitate foarte înaltă lucrează în agenţiile, fondurile şi programele Naţiunilor Unite, astfel contribuind la promovarea păcii, securităţii, prosperităţii şi avansării dezvoltării durabile. În octombrie anul trecut Republica Moldova a fost aleasă ca membră a Consiliului Economic şi Social al Naţiunilor Unite, ceea ce oferă ţării mai multe oportunităţi de promovare a priorităţilor naţionale, dar la fel şi susţinere pentru implementarea acestor priorităţi precum şi pentru executarea sau îndeplinirea aspiraţiilor populaţiilor. Şi încă un lucru pe care voiam sa îl menţionez este că recent fostul vice prim-ministru şi fostul ministru al afacerilor externe şi integrării europene a fost numit în mod oficial de guvernul Republicii Moldova în calitate de candidat pentru funcţia de secretar general. Indiferent de rezultatele acestui concurs, Republicii Moldova i se va oferi o vizibilitate incredibilă.

12842616_10154630426468492_1707337426_o

VE: La ora actuală sunt peste 20 de agenţii specializate, fonduri, oficii, programe din partea ONU la Chişinău. În opinia dumneavoastră, activitatea cărora dintre acestea are un impact mai mare asupra procesului de reforme şi procesului de democratizare a Republicii Moldova.

Dafina Gercheva: Într-adevăr, familia Naţiunilor Unite în Republica Moldova este destul de mare şi avem peste 10 agenţii rezidente ale ONU şi 9 agenţii non rezidente ale ONU. În prezent, noi implementăm aşa-numitul cadru de parteneriat al Naiunilor Unite, care trasează principalele directii de suport pe care le oferă sistemul Naţiunilor Unite Republicii Moldova. şi această asistenţă, este îndreptată în 3 domenii de prioritate. Împreună cu alţi parteneri de dezvoltare şi cu partenerii din guvern, noi investim în îmbunătăţirea în continuare a eficienţei şi eficacităţii guvernului, asigurându-ne că instituţiile de stat sunt transparente, sunt responsabile şi libere de corupţie. Noi mai lucrăm în direcţia îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice şi la fel încercam să abordăm aşa provocări cheie cum sunt excluziunea socială şi lipsa de coeziune socială, şi, în afară de aceasta, mai investim semnificativ în domeniul atenuării efectelor schimbărilor climatice şi adaptării la schimbările climatice, precum şi lucrul cu autorităţile naţionale şi locale în vederea consolidării capacităţii lor de răspuns în caz de dezastre naturale sau orice alt risc cu care s-ar putea confrunta ţara. Vorbind despre agenţiile, din cele prezente aici în Republica Moldova, rezultatele activităţii cărora au cel mai mare impact, este foarte dificil sa spunem acest lucru, care anume, deoarece provocările cu care se confruntă ţara sunt foarte complexe. Ele evoluează foarte rapid şi generează un circuit negativ de feedback, ceea ce sporeşte la rândul său viteza şi imprevizibilitatea evenimentelor. Abordările sectoriale sau abordările lineare faţă de aceste provocări nu sunt satisfăcătoare. Noi avem nevoie de soluâii complexe şi holistice, să încercăm să lucrăm împreună şi acesta, de fapt, este motivul principal din care în 2012 guvernul Republicii Moldova a solicitat de la sistemul Naţiunilor Unite să adopte aşa-numita abordare unică, a unui tot întreg, sau noi lucrăm ca un tot întreg, noi livrăm rezultatele ca o unitate unică, comunicăm cu o voce unică şi la fel ne bazăm unul pe altul şi ne bazăm pe avantajele comparative ale fiecăruia din noi. Deci, provocările şi problemele sunt foarte complexe după caracterul său şi, în cele din urmă, pentru aceasta e nevoie de modele noi şi abordări integrate şi holistice pentru a aborda aceste provocări.

VE: Autorităţile de la Chişinău şi-au asumat nişte responsabilităţi concrete în colaborarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite prin implementarea prevederilor cadrului de parteneriat dintre Naţiunile Unite şi Republica Moldova pentru perioada 2013-2017. Dat fiind faptul, că deja a trecut mai bine de jumătate din această perioadă, cum aţi aprecia dumneavoastră sau ce aţi spune, în ce măsură autorităţile de la Chiinău reuşesc să asigure o colaborare eficientă cu structurile ONU?

Dafina Gercheva: Din momentul când oficiul Naţiunilor Unite a fost deschis la Chişinău, cu 24 de ani în urmă, noi am beneficiat de o colaborare foarte strategică şi constructivă cu statul şi la fel cu ramurile cheie ale puterii, şi anume cea executivă, legislativă şi judiciară. Pe parcursul a practic 2 ani de la lansarea acestui cadru de parteneriat actual, acest parteneriat a fost consolidat şi noi am reuşit de fapt să realizăm multe rezultate importante şi tangibile. Anul trecut am desfăşurat revizuirea de la mijloc de termen, scopul acesteia fiind dublu, în primul rând de a analiza situaţia, a vedea ce s-a întâmplat sau ce s-a făcut în ultimii 2 ani şi la fel de a încerca să facem ajustările necesare pentru a asigura că operaţiunile noastre sunt sau continuă să fie relevante şi că suntem poziţionaţi bine în vederea abordării acestor provocări cu care se confruntă ţara. Acum, lucrăm cu peste 16 instituţii, iarăşi din diverse ramuri ale puterii şi colaborăm foarte activ cu multe alte părţi interesate, cum ar fi societatea civilă şi sectorul privat. Abordarea noastră este de a lucra cu Guvernul, pentru a ne asigura că această tăcere sectorială este întreruptă şi lucrăm în mod integrat, dar la fel noi încercăm să abordăm, sau să aplicăm această abordare a întregii societăţi, astfel încât toate părţile interesate să obţină acest drept şi posibilitate de a participa la dezvoltarea sau promovarea dezvoltării ţării. Anul trecut, după câte cunoaşteţi a fost un an deosebit de complicat, din cauza crizei politice, care s-a datorat de fapt crizei bancare, financiare, am avut mai multe guverne, mai multe schimbări şi o rotaţie înaltă a funcţionarilor publici, ceea ce a împiedicat într-o măsură anumită eforturile noastre îndreptate spre atingerea anumitor rezultate planificate. Însă, sper că acum, odată cu instalarea guvernului nou şi o voinţă politică demonstrată faţă de reforme, vom putea purcede la lucru mai departe şi vom reuşi să realizăm cu succes ceea ce am planificat şi să finalizăm acest program-cadru care se va încheia în 2017.

VE: Republica Moldova a subsemnat, alături de multe alte ţări, agenda 2030, privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Această agendă, după cum bine se ştie, conţine 17 obiective, printre care combaterea sărăciei, protejarea sănătăţii, şcolarizarea şi aşa mai departe. Care dintre aceste obiective, în opinia dumneavoastră, ar fi prioritare pentru Republica Moldova?

Dafina Gercheva: Într-adevăr, agenda de dezvoltare post-2015 este una foarte comprehensivă şi cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă noi sunt transformative, indivizibile şi foarte ambiţioase. Aş vrea să mai subliniez faptul că pentru prima dată avem obiective de dezvoltare care sunt universale, spre deosebire de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, care se axau mai mult pe ţările în curs de dezvoltare. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă urmează a fi naţionalizate, monitorizate şi raportate de toate ţările. Deci, în acest sens, este foarte dificil de spus care din aceste obiective ar fi prioritare, deoarece iarăşi sunt obiective care sunt indivizibile, ele nu pot fi divizate, dar ceea ce poate face ţara este să se asigure că ţintele pe care le selectează sunt cele adecvate care reflectă cu adevărat necesităţile ţării şi ţin cont de aspectul specific al contextului local. Ceea ce este deosebit de critic să subliniem aici este că fără a avea voinţă politică puternică, fără a avea o administraţie publică reformată şi funcţională bine instruită cu o capacitate puternică, şi un serviciu public motivat şi fără a asigura resurse financiare, va fi foarte dificil să implementăm aceste obiective de dezvoltare durabilă. Cu atât mai mult, necesitatea de a avea o viziune care să fie împărtăşită de toate părţile interesate cu o cale foarte clară şi direcţie foarte clară pentru realizarea aspiraţiilor sale, a aspiraţiilor poporului său cu privire la o democraţie modernă, funcţională, care va oferi la rândul său servicii de calitate înaltă cetăţenilor săi şi în cele din urmă va îmbunătăţi prosperitatea naţională şi securitatea naţională precum şi dezvoltarea durabilă în general.

12822759_10154630426448492_1990281569_o

VE: În legătură cu criza din toamna 2015 şi iarna 2016, tot mai des se discuta despre probleme, despre diverse deficienţe la nivel de sistem, deci la nivel de instituţii de stat. Care sunt proiectele Organizaţiei Naţiunilor Unite care au drept scop consolidarea capacităţilor instituţionale şi cum se desfăşoară acestea?

Dafina Gercheva: Noi avem foarte multe proiecte care sunt acum în proces de implementare, care au drept scop consolidarea capacităţii instituţiilor publice, funcţionarilor publici la nivel local, regional şi naţional. În prezent, noi discutăm împreună cu Cancelaria de Stat posibilitatea iniţierii unei evaluări comprehensive funcţionale şi a capacităţii umane pentru a identifica problemele pe care le are Cancelaria de Stat în domeniul capacităţii şi pentru a identifica care sunt avantajele şi deficienţele şi cum pot fi revăzute aceste procese de afaceri ale Cancelariei pentru a se poziţiona bine şi a-şi putea exercita funcţiile sale în mod optim. Aceste funcţii sunt foarte importante atunci când vorbim despre asigurarea coordonării în cadrul Guvernului, dar, în acelaşi timp, ca să poată servi drept secretariat pentru implementarea reformei administraţiei publice. Deci, activităţile de fapt ţin de consolidarea capacităţii naţionale, care este la 3 nivele. În primul rând, mediul de abilitare, şi aici investim foarte mult în ceea ce înseamnă să ajutăm ţara să armonizeze legislaţia sa în conformitate cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene pentru a fi bine pregătit de implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Al doilea nivel este cel instituţional, unde vrem să asigurăm instituţii foarte puternice cu structuri bine definite şi funcţionale şi funcţionari publici profesionişti care să fie bine motivaţi, să ofere servicii de calitate cetăţenilor Republicii Moldova. Deci, la general vorbind, noi avem drept scop nu doar dezvoltarea capacităţii naşionale, dar la fel şi menţinerea acestei capacităţi. Şi acest lucru este de fapt o sarcină foarte complicată, deoarece, după câte cunoaşteţi, migraţia din Republica Moldova este o problemă şi aceasta în cele din urmă trebuie sau duce la reducerea rapidă a capitalului uman şi exodul de creier şi vrem să ne asigurăm că atunci când investim în consolidarea capacităţii funcţionarilor publici aceşti funcţionari publici vor rămâne în ţară şi vor continua să contribuie la implementarea dezvoltării ţării.

VE: Doamna Gercheva, Organizaţia Naţiunilor Unite are propria contribuţie în procesul de consolidare a măsurilor de încredere a oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Împreună cu Uniunea Europeană sprijiniţi mai multe proiecte în acest sens…
Dafina Gercheva: Într-adevăr, din anul 2009 noi implementăm un program foarte comprehensiv cu privire la consolidarea încrederii între comunităţile de pe cele două maluri ale râului şi până la acum, datorită suportului financiar oferit de Uniunea Europeană, noi am reuşit să ajungem până la peste 200 000 de persoane. Noi am implementat peste 60 de proiecte de infrastructură socială şi am creat peste 2000 de locuri de muncă. Noi la fel am oferit asistenţă pentru peste 900 de întreprinderi mici şi mijlocii cu un accent specific pe antreprenoriatul tânăr şi la fel pe crearea locurilor de muncă pentru femei şi tineri. Programul are 3 obiective principale. Noi avem drept scop îmbunătăţirea structurii sociale şi îmbunătăţirea calităţii, disponibilităţii şi durabilităţii serviciilor sociale. Noi la fel avem drept scop promovarea dezvoltării locale Şi generarea locurilor de muncă şi în rezultatul acestor eforturi noi sperăm să consolidăm şi să creăm această încredere şi colaborare între comunităţile de pe ambele maluri ale râului. Foarte multe rezultate tangibile au fost deja atinse şi la fel, rezultate care vorbesc despre faptul că avem istorii de succes. Vreau să vă dau doar câteva exemple aici. Centrul de sănătate din Varniţa, care se află pe unul din malurile râului, oferă servicii de sănătate pentru cetăţeni din comunitatea locală, precum şi cei din Bender, care sunt sub jurisdicţia Tiraspolului. Centrul de cultură din Coşniţa, de exemplu, întruneşte artişti de pe ambele maluri ale râului. Deci, prin intermediului a astfel de implicări, noi încercăm să promovăm nu doar interacţiunea, dar la fel să creăm, să consolidăm această încredere de care e nevoie foarte mult, pentru ca oamenii să înţeleagă că doar dacă vor aborda provocările comune împreună vor putea duce o viaţă mai bună,. Recent, la fel am inaugurat 5 săli de naştere. Acest proiect la fel a fost finanţat de Uniunea Europeană şi guvernul Elveţiei şi a fost implementat de către 3 agenţii ale Naţiunilor Unite: PNUD, UNICEF şi OMS. Şi în afară de oferirea acestei susţineri noi am echipat centre medicale în 3 oraşe, în regiunea transnistreană, şi anume în Tiraspol, Bender şi Râbniţa, cu echipament de cea mai înaltă tehnologie şi profesioniştii medicali din aceste centre medicale au fost instruiţi de către colegii lor de pe malul drept. Deci, deja există interacţiuni şi noi încercăm să sensibilizăm în continuare şi să sporim această recunoaştere a faptului că doar lucrând împreună şi prin aceste eforturi comune, provocările sociale şi economice vor putea fi depăşite şi, în cele din urmă, aceasta va contribui la soluţionarea eventuală a conflictului acesta prelungit din regiune.

12516926_10154630426258492_566087857_o

VE: Pe parcursul anilor, oficialii din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite au realizat mai multe rapoarte privind drepturile omului în Republica Moldova. Cum apreciaţi dinamica respectării drepturilor omului în ţara noastră şi dacă au fost în opinia dumneavoastră suficiente măsuri în acest sens?

Dafina Gercheva: Republica Moldova a ratificat practic toate tratatele principale privind drepturile omului ale Naţiunilor Unite şi participă în mecanismul de monitorizare, inclusiv în acest mecanism de revizuire periodică universală. Pe parcursul anilor, s-a înregistrat un progres foarte mare în ceea ce priveşte asigurarea protecţiei si promovarea drepturilor omului. Totuşi, există anumite domenii unde avem nevoie de acţiuni adiţionale. Republica Moldova a primit din 2011 un şir de misiuni de nivel înalt cu reprezentaţi de rang înalt din Naţiunile Unite, inclusiv Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului care a vizitat Republica Moldova în noiembrie 2011. Această misiune a fost urmată de o misiune a unui expert superior pentru drepturile omului de la Naţiunile Unite, Thomas Hammarberg, care a pregătit acest raport referitor la drepturile omului în regiunea Transnistreană. Misiunea dumnealui a fost urmată de misiunea Înaltului Vice Comisar pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite, precum şi încă alţi raportori speciali ai Naţiunilor Unite pe diverse probleme ce ţin de drepturile omului. şi ultima vizită a avut loc anul trecut când raportorul special al Naţiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi a vizitat pentru prima dată Republica Moldova. Fiecare vizită a fost acompaniată de un raport cu un şir de recomandări. Multe din aceste recomandări au fost deja implementate şi iarăşi, mai avem încă multe de făcut, de realizat. Moldova a servit în Consiliul Naţiunilor Unite pentru drepturile omului în perioada 2010-2012 şi aceasta este o recunoaştere importantă a progresului relativ înalt în domeniul drepturilor omului înregistrat de Republica Moldova. Anul acesta, Republica Moldova va fi supusă pentru a doua oară revizuirii periodice universale. Acesta este un exerciţiu foarte important, deoarece va arăta ce progres a fost realizat într-adevăr şi raportul care va fi pregătit în urma acestei revizuiri va fi prezentat la consiliul Naţiunilor Unite. În paralel cu acest raport şi cu această revizuire care va avea loc în septembrie, societatea civilă din ţară pregăteşte un raport alternativ. Deci, noi într-adevăr dorim să vedem cum sau dacă va trece ţara acest test important şi sper că-l va trece.

VE: Unul dintre principiile de bază ale democraţiei ţine de libertatea mass-media. În ţara noastră, spre regret, în ultimul timp tot mai multe instituţii media sunt învinuite că ar fi afiliate politic, iar jurnaliştii sunt învinuiţi că ar face partizanat politic, nerespectând codul deontologic. Cum aţi comenta dumneavoastră peisajul jurnalistic din ţara noastră?

Dafina Gercheva: După câte cunoaştem, mass-media este considerată a patra putere a statului şi rolul mass-mediei independente şi libere în consolidarea democraţiei şi crearea democraţiei nu poate si nu trebuie să fie subestimată. Situaţia din Republica Moldova trezelte mai multe îngrijorări, în special în ceea ce privelte consolidarea unui număr mare de instituţii mass-media în mâinile câtorva actori. De aici apare şi necesitatea asigurării independenţei, precum şi capacitatea jurnaliştilor şi a mass-media de a monitoriza evoluţiile din ţară şi de a fi capabil să ofere o evaluare imparţială a provocărilor, precum şi a necesităţilor de dezvoltare pe care ţara sau societatea le are. Există necesitatea unor reforme şi lucrul acesta a fost deja accentuat de partenerii de dezvoltare, deoarece fără a avea o mass-media independentă şi liberă, care să aplice o abordare pluralistă faţă de dezvoltare va fi foarte şi foarte dificil să facem vocea oamenilor auzită şi ca toţi să aibă posibilitatea de a-şi exprima opinia atunci când vorbim de anumite probleme sociale, economice sau politice. La fel este foarte important să menţionăm că mass-media socială acum câştigă teren şi este foarte dificil, dacă nu imposibil, sa controlăm mass-media sociale. Eu am avut şi am şi acum posibilitatea de a discuta cu foarte mulţi jurnalişti proeminenţi probleme care ţin de noi sau probleme ce sunt de interes pentru noi, partenerii de dezvoltare, inclusiv Naţiunile Unite. Eu ştiu că sunt foarte mulţi jurnalişti de calitate înaltă cărora trebuie să le oferim această posibilitate de a-şi exercita profesia care joacă un rol foarte important pentru prezent, dar şi pentru viitorul ţării.

VE: Doamna Gercheva, sunteţi deja de un an în ţara noastră, timp în care aţi reuşit să vizitaţi mai multe localităţi, să participaţi la diverse activităţi, proiecte. Ce impresie v-a creat societatea moldovenească?

Dafina Gercheva: Da, un an nu este suficient de mult dar este suficient pentru a înţelege cât-de-cât ţara în care cineva trăieşte şi trebuie să spun că sunt foarte impresionată şi, chiar aş spune, sunt încântată de bogăţia şi diversitatea societăţii Republicii Moldova. Moldova este o ţară în care avem foarte multe minorităţi etnice, unde avem oameni foarte talentaţi şi, pe parcursul anului, am reuşit împreună cu familia mea să beneficiem de căldura oamenilor din Republica Moldova şi de ospitalitatea incredibilă. ţara dumneavoastră este extrem de frumoasă şi are un potenţial extrem de a deveni o ţară europeană modernă, deşi, după câte cunoaştem şi am discutat acest lucru, ţara se confruntă cu foarte multe provocări, unele din care cu adevărat creează o mai mare divizare în societate. Există o lipsă de simţ al statalităţii, există o lipsă a înţelegerii apartenenţei la o societate care are o viziune comună şi care ar putea fi unită în jurul acestei viziuni comune. Coeziunea socială practic nu există şi aceasta duce la aprofundarea excluziunii sociale, disparităţilor regionale, divizarea aceasta între rural şi urban, şi, în general, la o dezamăgire. Încrederea publică în instituţii este la un nivel record de jos şi este ceva ce trebuie să abordăm şi văd din declaraţiile guvernului actual că a fost recunoscută situaţia dată sau problema dată şi, din ceea ce spun ei, ei sunt gata să restabilească încrederea, fiindcă fără a avea o societate unită în jurul unei viziuni comune şi în jurul unor obiective comune, va fi foarte dificil să avansăm în promovarea reformelor generale.

VE: Care sunt priorităţile reprezentanţei ONU în Republicii Moldova pentru 2016?

Dafina Gercheva: Anul acesta, noi am iniţiat pregătirea cadrului nostru viitor de parteneriat. Este prea devreme acum să definim priorităţile, dar în ceea ce priveşte direcţiile specifice, prioritatea noastră generală va fi susţinerea guvernului în vederea implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Deja am iniţiat discuţiile cu autorităţile respective. Cunoaştem că, Cancelaria de Stat este cea care se va ocupa de naţionalizarea şi implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Deci, noi lucrăm împreună cu ei pe marginea elaborării unei foi de parcurs în acest sens, care va fi umbrela noastră generală pentru activităţile din 2016. Însă, în afară de această umbrelă, vom continua eforturile noastre, în ceea ce priveşte avansarea sau dezvoltarea în continuare a democraţiei, consolidarea societăţii civile şi asigurarea faptului că dezvoltarea locală este pe cale durabilă şi la fel promovarea unor locuri de muncă decente, reducerea sărăciei, odată cu alte priorităţi sociale care sunt prioritare pentru mandatul nostru.

VE: Doamna Gercheva, vă mulţumim pentru acest interviu. Vă urăm dumneavoastră şi misiunii pe care o conduceţi, o primăvară frumoasă, un an reuşit sub toate aspectele şi, respectiv, dacă activitatea misiunii va fi reuşită şi în Moldova vor fi multe schimbări.

Dafina Gercheva: Mulţumesc.