Să trăim ca-n Europa!

UE promite înjumătățirea risipei alimentare până în 2020. Pierderile economice anuale o contrazic

UE promite înjumătățirea risipei alimentare până în 2020. Pierderile economice anuale o contrazic

16/10/2015
|
0 Comments
|

Uniunea Europeană promite că în 2020 risipa alimentară va scădea. FAO susține că la nivel de UE înregistrăm 89 de milioane de tone de deșeuri alimentare. Procentele cele mai mari sunt în procesele producției agricole și în consumul final.

Potrivit celor mai recente date furnizate de FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nation), peste o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt irosite iar pierderile sunt de șase ori mai mari decât sumele alocate la nivel global în cazul ajutorului acordat pentru dezvoltare.

Risipa alimentară la nivel de state membre atinge 89 de milioane de tone, cele mai mari pierderi (95 la sută) fiind înregistrate în procesele de producție din agricultură și în consumul final, iar pierderile economiei mondiale ajung la 750 de miliarde de dolari, potrivit green-report.ro și euractiv.com.

risipa_generala_alimente

În acest clasament (valabil pentru anii 2006 – 2012) țara noastră ocupă locul nouă la nivelul Uniunii Europene, reprezentând 2,55 procente din totalul risipei la nivel de UE. În fruntea clasamentului se situează englezii, cu 16,12 la sută, urmați de germani (11,63 procente), olandezi (10,59 procente) și francezi (10,17 procente). Potrivit estimărilor oficialilor europeni, risipa alimentară la nivel european a cunoscut un ritm ascendant alert, în fiecare an.

Din totalul de mâncare irosită doar 5% este irosită în sistemul de retail. Acest lucru este foarte important de știut deoarece magazinele si supermarket-urile sunt deseori învinovățite că irosesc alimentele. Însă majoritatea pierderilor au loc la producători și consumatori,
susține Christian Verschueren, director general la Eurocommerce, citat de green-report.ro.

În aceste condiții, din ce vor putea fi hrăniți cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global (preconizați până în 2050), astfel încât să nu afectăm dezvoltarea economică și să reducem presiunea asupra mediului înconjurător, mai ales că risipa alimentară provoacă anual o gaură financiară de 750 de miliarde de dolari? Problema majoră constă astfel în asigurarea hranei și securității alimentare pentru toți acești oameni iar soluția constă în facilitarea accesului la produsele alimentare.
Reducerea pierderilor alimentare și a deșeurilor va atenua sărăcia, dar și presiunile privind climatul și resursele de apă.

Așadar, din punct de vedere global, valoarea risipei alimentare ajunge la 750 de miliarde de dolari anual, de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Reducerea pierderilor și a deșeurilor alimentare ar putea preîntâmpina pierderile economice și ar putea reduce sarcinile financiare ale țărilor vulnerabile din lumea întreagă.

De exemplu, în Africa Sahariană, una dintre cele mai sărace și mai nesigure regiuni din punct de vedere al alimentelor, Banca Mondială susține că numai o reducere de 1 la sută din pierderile post-recoltare ar aduce câștiguri anuale în valoare de 40 de milioane de dolari. Din acești 40 de milioane de dolari cele mai multe beneficii ar merge direct la micii agricultori și ar crește producția alimentară.

Food Waste
Din punct de vedere al mediului înconjurător, risipa alimentară reprezintă o utilizare ineficientă a resurselor alocate. Potrivit unui studiu realizat de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) risipa și deșeurile alimentare, la nivel mondial, cauzează aproximativ 3,3 gigatone de emisii de gaze cu efect de seră.

La rândul ei, Agenția pentru Protecția Mediului și Departamentul American al Agriculturii a anunțat de curând un obiectiv la fel de ambițios ca cel al UE, care prevede o reducere de 50 de procente din cantitatea alimentelor irosite până în anul 2030.

În prezent, peste 31 la sută din mâncarea produsă sau comercializată în Statele Unite ale Americii ajunge la gunoi. Mai mult decât atât, americanii anunță că, în doar cinci ani, Marea Britanie își va reduce risipa alimentară cu 21 la sută, în timp ce Danemarca va avea o scădere spectaculoasă de 25 de procente.

Raportul publicat în septembrie 2015 de FAO susține că, în ciuda progreselor semnificative înregistrate de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (MDGs) în ceea ce privește eradicare sărăciei și a foametei, aproximativ un miliard de oameni continuă să trăiască în sărăcie extremă (cu mai puțin de 1,25 de dolari de persoană/zi), în timp ce 795 milioane de oameni suferă din pricina foametei și subnutriției.

Același studiu susține că cei mai mulți dintre acești oameni trăiesc în zonele rurale, în țările aflate în curs de dezvoltare, în comunități care depind în principal de agricultură pentru asigurarea hranei familiilor care trăiesc acolo. Sărăcia rurală poate fi eradicată însă prin asigurarea protecției sociale și încurajarea dezvoltării agricole (prin sprijinirea fermelor familiale mici în accesarea piețelor și gestionarea riscurilor în vederea creării oportunităților de angajare care fac aceste familii mult mai autonome și rezistente), susțin autorii raportului.

Extreme_poverty_1

Anual, pe 16 octombrie, lumea întreagă sărbătorește Ziua Internațională a Alimentației, celebrată la inițiativa Organizației pentru Alimentație și Agricultură, din cadrul Națiunilor Unite. În acest an, tema principală se concentrează pe eradicarea foametei: Let’s be Zero Hunger Generation.

Sursa: euroactiv.ro