Premierul suedez, Ulf Kristersson, a prezentat în plenul reunit al Parlamentului European prioritățile președinției țării sale la Consiliul Uniunii Europene, războiul din Ucraina deschizând această listă, completată de tranziția verde, competitivitate pe termen lung și apărarea valorilor fundamentale ale UE.
”În calitate de nouă președinție a Consiliului, ne propunem să construim pe activitatea excelentă a președințiilor franceză și cehă. Intenționăm să continuăm în același spirit atunci când căutăm soluții în cadrul Consiliului și cu Parlamentul și Comisia. Punctul nostru evident de plecare – prima prioritate a tuturor – este Ucraina. Nimic altceva nu este la fel de important. Dar nu este vorba doar de o simplă gestionare a crizei – este vorba de lupta pentru democrație și de lupta pentru decență. Victoria Ucrainei este crucială pentru Europa – și, sincer, pentru întreaga lume. Pot să vă asigur că Suedia va fi un lider constructiv și entuziast al lucrărilor din Consiliu și un partener cooperant care va căuta compromisuri, având în minte toate statele și toate instituțiile UE”, și-a început discursul premierul Kristersson în fața eurodeputaților, care a completat că, în ultimii ani, ”am arătat că în vremuri tulburi, UE poate fi unită și poate să-și exercite influența la nivel internațional fără să piardă din vedere agenda pe termen lung”.
Promovarea securității UE prin sprijinirea Ucrainei într-o lume incertă
Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene va urmări să asigure continuarea sprijinului economic, politic, umanitar și militar al UE destinat Ucrainei, al cărei progres pe calea sa de aderare va fi monitorizat.
”Acest lucru înseamnă, de asemenea, că trebuie să începem să lucrăm la soluții pentru redresarea și reconstrucția Ucrainei, împreună cu partenerii noștri internaționali. Reconstrucția Ucrainei după război ne va aminti de Planul Marshall după cel de-al Doilea Război Mondial. În acest efort, activele rusești înghețate nu trebuie să fie doar o parte a problemei, ci și o parte a soluției. Prevăd o analiză foarte amănunțită cu privire la măsura în care lumea democratică se poate uni pentru a reutiliza acei bani, pentru a repara o parte din distrugeri. Așadar, prima noastră prioritate a fi să lucrăm – împreună cu Parlamentul European – pentru a promova securitatea Europei prin sprijinirea Ucrainei și pentru a sublinia importanța geopolitică a UE într-o lume din ce în ce mai incertă”, a detaliat oficialul suedez primul său obiectiv la cârma UE.
Președinția suedeză intenționează să-și aducă aportul pentru consolidarea leadership-ului UE în tranziția ecologică
Premierul Ulf Kristersson a punctat că tranziția ecologică a devenit o sarcină urgentă, în contextul războiului rus din Ucraina, considerând că planul de reducere a emisiilor cu efect de seră până în 2030 este ”vital pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și pentru a respecta obiectivele stabilite în Acordul de la Paris”.
”Președinția suedeză intenționează să își aducă aportul pentru a consolida statutul de lider al UE în tranziția ecologică. Vom continua activitatea importantă în curs de desfășurare a instituțiilor și vom face din încheierea Acordului Fit for 55 prioritatea noastră. Ne bazăm pe Parlamentul European și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună în acest sens. De asemenea, așteptăm cu nerăbdare să începem activitatea de reformare a pieței europene a energiei electrice, deoarece energia din surse corecte și la un preț corect reprezintă fundamentul tranziției ecologice”, a spus acesta.
O strategie pe termen lung a UE pentru a stimula competitivitatea și productivitatea
Premierul Suediei a deplâns faptul că Uniunea Europeană nu își valorifică întregul potențial economic, chiar dacă are avantajele pieței unice și o politică comercială de succes bazată pe deschidere, cu acordul și parteneriate în întreaga UE.
”Integrarea economiilor noastre a stat la baza proiectului european. Prin eliminarea tarifelor, a birocrației și a altor bariere, am înlocuit politica de putere cu o piață bazată pe reguli și am transformat războiul dintre propriile noastre națiuni într-un lucru de domeniul trecutului. În ultimele trei decenii, piața unică a încurajat o concurență sănătoasă și a construit economii și industrii puternice pe întreg continentul. Eliminarea barierelor pentru bunuri, servicii, capital și oameni a făcut ca întreprinderile noastre să fie mai bune, ca țările noastre să fie mai prospere și a oferit consumatorilor produse de calitate superioară și la prețuri mai bune. În ciuda acestui fapt, ca Uniune, nu ne valorificăm întregul potențial economic. Productivitatea noastră este în declin, iar din ce în ce mai puține dintre cele mai mari firme de pe planetă au sediul în UE. În prezent, cheltuim mult mai puțin pentru cercetare și dezvoltare decât SUA și China, iar prețurile ridicate la energie ar putea îndepărta investițiile din Europa”, a semnalat prim-ministrul țării nordice, care consideră că UE trebuie să-și consolideze eforturile, dacă dorește să-și mențină economiile de vârf, bazate pe cunoaștere, cu industrii inovatoare.
Susținerea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene
Ulf Kristersson a anunțat că țara sa va organiza în luna mai, la Stockholm, un simpozion dedicat importanței statului de drept.
”Istoria ne învață că aceasta este o condiție prealabilă pentru cooperarea noastră politică, juridică și economică. Dacă dorim ca drepturile cetățenilor să fie protejate peste tot în Uniune și ca piața unică să funcționeze în mod corespunzător, statul de drept trebuie să fie respectat în fiecare țară. Democrația liberală – combinația dintre suveranitatea populară și drepturile individuale – este, de asemenea, ceea ce separă UE de alte instituții internaționale și ceea ce face ca mai mulți oameni din mai multe țări să dorească să adere. Ucraina, Moldova și alte țări candidate aspiră la aceste valori, nu la corupție și clientelism. În acest sens, a ne asigura că menținem statul de drept în UE este, de asemenea, o modalitate de a ne spori competitivitatea și atractivitatea la nivel mondial”, consideră premierul Suediei, care a urmat exemplul omologului său ceh, Petr Fiala, și l-a parafrazat pe Ronald Reagan, spunând că democrația nu se află decât la o generație distanță de dispariție, evidențiind astfel nevoia de eforturi comune zilnice pentru a prezerva.
Logo-ul președinției suedeze reprezintă solidaritatea și comunitatea. ”Suedia”, ”2023” și ”UE” formează adresa web a președinției. Prin evidențierea diferitelor părți ale acestuia, ies în evidență mai multe mesaje:
- sweden eu subliniază rolul Suediei în calitate de deținător al președinției și contribuția la Uniune.
- we 2023 reflectă faptul că Suedia, în calitate de deținător al președinției, acționează în interesul comun al Uniunii.
- we eu ilustrează comunitatea statelor membre ale UE și importanța Uniunii pentru cetățenii săi.
Legătura dintre literele ”n” și ”u” din logo simbolizează solidaritatea reciprocă a statelor membre. Punctul galben din logo reprezintă hotărârea și reprezintă un punct de referință pentru calea comună a statelor membre. Împreună, diferitele elemente formează un întreg care simbolizează valorile fundamentale ale președinției – solidaritate și comunitate.
Identitatea vizuală este inspirată de lumina suedeză și de variația acesteia din ianuarie până în iunie.
Culorile sunt cele pe care Suedia și UE le au în comun: galben și albastru. Identitatea vizuală se regăsește în toată comunicarea, fie că este spațială, tipărită sau digitală. Designul sălilor de ședință va varia pe parcursul președinției, urmărind schimbările de lumină ale anotimpurilor din Suedia – de la întunericul predominant în ianuarie la soarele de la miezul nopții din iunie.
Suedia a mai deținut președinția Consiliului Uniunii Europene de două ori: în 2001 și în 2009. Agenda președinției din 2001 s-a axat pe trei domenii: extindere, ocuparea forței de muncă și mediu. În 2009, cele mai importante subiecte de pe ordinea de zi au fost criza financiară și economică și schimbările climatice. Președinția s-a concentrat, de asemenea, pe punerea în aplicare a noului Tratat de la Lisabona.
Tratatul de la Lisabona a dus la schimbări considerabile pentru aproape toate instituțiile UE. Consiliul European – care include șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE – are acum un președinte permanent. În 2009, Fredrik Reinfeldt, prim-ministrul Suediei, a fost ultimul reprezentant național care a condus Consiliul European. Motivul numirii unui președinte permanent a fost acela de a crea mai multă continuitate în activitățile Consiliului European.
SURSA: caleaeuropeana.ro