Președintele autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene (RMN), Yevgheni Șevciuk, a mulțumit Federației Ruse pentru sprijinul acordat regiunii sale separatiste în ziua aniversării “independenței” de Republica Moldova, declarată la 2 septembrie 1990. În pofida trecerii timpului conflictul de pe Nistru nu dă semne de dezgheț.
“Doresc să transmit mulțumiri speciale și să reînnoiesc recunoștința către guvernul Rusiei pentru asistența pusă la dispoziție republicii și cetățenilor săi, care trăiesc în condiții nefavorabile”, a declarat Șevciuk, cu prilejul celei de-a 26-a aniversări a proclamării unilaterale a independenței enclavei.
Liderul de la Tiraspol are toate motivele să fie recunoscător Moscovei, căci fără sprijinul ei este greu de imaginat că această regiune separatistă ar fi supraviețuit un timp așa de îndelungat.
Prezența militară rusească pe malul stâng al Nistrului este vizibilă, fosta Armată a 14-a transformându-se între timp în armata RMN, iar la Colbasna continuă să se afle cel mai mare depozit de muniții din Europa.
Moscova furnizează gaze naturale la un preț subvenționat Transnistriei, în timp ce Moldova plătește aceleași gaze la prețul pieței.
Nu este de neglijat nici sprijinul politic pe care Rusia îl acordă în mod constant regiunii separatiste, cu toate că nu a recunoscut în mod oficial RMN.
Anul acesta urmau să se reia negocierile în formatul 5 + 2 (Rusia, Ucraina, Organizația pentru Cooperare și Securitate în Europa, Uniunea Europeană, Statele Unite + Moldova și RMN), dar deocamdată nimic nu s-a întâmplat, iar conflictul de pe Nistru rămâne înghețat, după conflictul militar din anul 1992.
Transnistria secesionistă este în mod evident o piedică majoră în calea integrării europene a Republicii Moldova, o enclavă în care rămășițele sovietice coexistă cu elemente mafiote ancorate în fostul spațiu sovietic, în care traficul de toate felurile, inclusiv cel cu arme, nu e niciodată prea departe de suprafață.
Ostilitatea față de Republica Moldova, față de orientarea pro-europeană și mai ales de tot ce este românesc este palpabilă în această regiune care se înstrăinează cu fiecare an de țara căreia i-a fost atașată de Stalin acum 76 de ani și care-și exercită în continuare rolul preconizat de “Părintele Popoarelor”.
Populația, compusă din moldoveni, ruși și ucrainieni în proporții relativ egale, a scăzut de la 555000 în 2004 la circa 475000 în 2015, iar economia este aproape total dependentă de comerțul cu Rusia.
Cu toate acestea, această mică enclavă întinsă de-a lungul malului estic al Nistrului, dar cu extindere și la orașul Tighina de pe malul vestic, se constituie ca un avanpost al Rusiei în Europa și prin amenințarea și prin influența pe care o exercită pe diferite căi în Republica Moldova poate fi calificată drept o coadă care dă din câine.
Sursa: rfi.ro