Să trăim ca-n Europa!

Srichander Ramaswamy, consilier EUHLPAM: Organul de supraveghere este cel care trebuie să aplice regulile de reglementare față de bănci şi să le impună să le respecte

12325312_1036828149670650_1357752740_n

Srichander Ramaswamy, consilier EUHLPAM: Organul de supraveghere este cel care trebuie să aplice regulile de reglementare față de bănci şi să le impună să le respecte

01/12/2015
|
0 Comments
|

Interviu cu Srichander Ramaswamy, consilier,Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (EUHLPAM).

Vector European: D-le Ramaswamy, ați putea să ne povestiți puțin despre dumneavoastră și despre activitățile pe care le-ați avut pînă a sosi în Moldova?

Srichander Ramaswamy: Am crescut în India de Sud şi când mergeam la şcoală mereu eram fascinat de matematică şi tehnologie. Şi această fascinare m-a motivat să-mi fac studiile în industria electrică şi electronică. Ulterior, mi-am făcut studiile de doctorat în industria aero-cosmică în SUA. După aceasta, m-am întors în India şi am lucrat în cadrul unui proiect de construcţie a unei nave aeriene de lupte pentru Ministerul Apărării al Indiei. A fost un proiect foarte captivant, însă ulterior, am decis să mă întorc în Berlin pentru a fi împreună cu soţia mea care îşi făcea studiile acolo. La fel, am obţinut o funcţie de savant cercetător la Universitatea Tehnică. Astfel, am lucrat la Universitatea Tehnică, mi-am continuat cercetările în domeniul navelor aeriene de luptă, rachete și cosmonautica. Era o perioadă dificilă de timp deoarece tocmai s-a destrămat Uniunea Sovietică şi nu mai exista dorinţa de a construi aeronave de luptă și rachete in Europa. Astfel, oamenilor de genul meu le era foarte greu să-şi găsească un job. Însă, în acelaşi timp, băncile de fapt angajau savanţi în domeniul rachetelor, de genul meu, pentru construcţia ghişeelor sofisticate comerciale pentru crearea produselor derivate și pentru evaluarea opțiunilor. Respectiv, eu am ajuns să lucrez în cadrul Credit Swiss din Zurich. Mi-a luat ceva timp să învăţ specialitatea bancară, dar acum nu mai exista o cale înapoi. În 1996, m-am mutat la Basel, la Banca Reglementelor Internaționale (BIS) și aici am lucrat în Departamentul Bancar în strânsa colaborare cu Băncile Centrale din întreaga lume. Funcţia mea era în mod special corelată cu oferirea suportului la gestionarea riscurilor, cultura managementului riscurilor, precum şi transmiterea acestor cunoştinţe Băncilor Centrale, dar şi gestionarea aranjamentelor guvernamentale şi resurselor valutare. Am îndeplinit această funcție timp de aproximativ 10 ani. După aceasta, m-am transferat într-o altă unitate. Şi de această dată, la Comitetul pentru Sistemul Financiar Global în 2006. Aceasta, s-a dovedit a fi o perioadă foarte bună pentru mine, deoarece Comitetul pentru Sistemul Financiar Global era responsabil de stabilitatea financiară şi înţelegerea pieţelor financiare. Probabil ţineţi minte criza financiară care a avut loc în 2007. Astfel, din 2006 până în 2013, am avut remarcabilul privilegiu de a lucra în cadrul acestui Comitet. Acest comitet lucra în de aproape cu Comitetul de la Basel privind supravegherea bancară, Consiliul de Stabilitate Financiară, supraveghetorii în domeniul asigurărilor şi Comitetul pentru Sisteme de Plăţi şi Decontare. Majoritatea reformelor care au fost observate ulterior, după criză, au fost realizate de fapt de către grupurile de lucru create de către acest Comitet în strânsa cooperare cu Banca, Comitetul de la Basel şi Comitetul de Stabilitate Financiară. M-am pensionat înainte de vreme de la BIS în 2013 şi am plecat la Luxemburg să lucrez pentru Mecanismul European de Stabilitate, care de fapt oferă fonduri de salvare diverselor guverne europene. Şi acolo, am lucrat în calitate de expert în domeniul stabilităţii financiare, cu un accent special pe legăturile băncilor independente cu ţările care primesc fonduri de salvare de la Mecanismul European de Stabilitate. Şi după aceasta, am venit direct în Republica Moldova.

12312101_1036828166337315_60743967_n

Am oferit consultanţă Băncilor Centrale, în mod special Băncilor Centrale din întreaga lume. În perioada 1996-2006, am fost în astfel de locuri ca Swaziland; am oferit instruire in Lituania; am fost în Bulgaria, Moscova la Banca Centrală a Federaţiei Ruse; de asemenea am lucrat în Mauritius, în diferite ţări din America de Sud. Am avut ocazia să urmăresc în mod detaliat activitățile Băncilor Centrale şi Republica Moldova se încadrează în acestea. De aceea nu aș spune că este un caz aparte, este doar de un tip similar de bănci centrale cărora eu deja le-am oferit consultanţă. Desigur, funcția mea aici este de Consilier al Primului Ministru în problemele sistemului bancar, însă partenerii mei de lucru rămân a fi Comisia Națională a Pieței Financiare şi Banca Naţională a Moldovei. Eu sunt bucuros să ofer consultanță unei țări care cred că necesită consultanță, în special după scandalul bancar.

Vector European: Ați activat în băncile naționale ale mai multor țări din întreaga lume pe parcursul ultimilor 20 ani. Care a fost reacția dvs. după ce ați făcut cunoștință cu lucrătorii și conducerea Băncii Naționale?

Srichander Ramaswamy: De fapt, am fost plăcut surprins, deoarece ei sunt extrem de sinceri şi deschişi. Pot să vă spun că oamenii care activează într-o Bancă Centrală oriunde în lume sunt foarte rezervaţi şi au nevoie de foarte mult timp ca să poată comunica şi spune deschis care sunt problemele lor. Însă în cazul Republicii Moldova, trebuie să vă spun că chiar de la prima întrevedere, ei erau foarte deschişi despre ceea ce a avut loc în Moldova şi scandalul bancar şi ei erau foarte sinceri. Iniţial eu am avut careva semne de întrebări, însă ulterior am realizat că toţi vorbesc limba engleză perfect şi nu am avut absolut nici-o problemă de comunicare. Probabil, dacă să menționez ceea ce m-a frapat ca fiind diferit de alte bănci centrale este că oamenii sunt destul de tineri aici, chiar în cadrul managementului superior. Dacă ne uităm la alte bănci centrale din lume, atunci aceste bănci au o vechime de peste o sută de ani. Banca dată este una din cele mai recente bănci cu o vechime de 25 ani. Astfel, ceea ce m-a impresionat a fost personalul destul de tânăr. Un personal motivat, dar destul de tânăr comparativ cu băncile centrale din alte ţări.

Vector European: Pe parcursul ultimelor 9 luni ale anului curent, sectorul bancar din Moldova a generat o rentabilitate a capitalului anual propriu de 16%, ceea ce contrastează puternic cu practica țărilor din întreaga lume, care luptă pentru a genera rentabilitate pozitivă a capitalului propriu. Chiar avem o criză bancară în Moldova?

Srichander Ramaswamy: De fapt, este o întrebare foarte bună. Mi-a luat ceva timp să înţeleg de ce a avut loc acest lucru. Însă, dacă priviți la rentabilitatea capitalului propriu al sistemului bancar, atunci veţi observa că aceasta este aliniată în mare măsură la rata dobânzii, media ratei dobânzilor dintr-o anumită ţară. Dacă mă uit la ratele curente ale dobânzii pe care Banca Naţională le-ar achita pentru depozite, aceasta este 19,5 -3, ceea ce este echivalent cu 16,5 %. Astfel, rentabilitatea de 16.5 % a capitalului pare a fi foarte aproape de aceasta. Dacă ne uităm la băncile din regiunea euro, atunci Banca Centrală Europeană a fixat ratele dobânzii la depozite la nivel de -2%. Respectiv, rentabilitatea băncilor din regiunea UE este cu mult mai joasă pentru că rata dobânzii este cu mult mai joasă acolo. O a două modalitate de a înţelege dacă această rentabilitate are sens constă în analiza activităţii economice, a creşterii economice a ţării. Astfel, dacă analizăm creşterea economică a Republicii Moldova, spre exemplu, aceasta a fost de 3,6 %. Trebuie să convertiți 16,5% în rentabilitatea reală. Astfel, dacă avem 16,5 % – 12,5% (care este rata inflației), atunci obținem o rată a rentabilităţii de 3,5% pentru băncile din Republica Moldova. Aceasta este aproape de performanța economiei de 3,6%. Din nou, dacă ne uităm la băncile din alte ţări, ratele de rentabilitate ale acestora sunt la fel foarte similare ratelor de creştere a economiilor ţărilor lor. Acestea fiind spuse, eu cred că atunci când ne uităm la cele trei bănci care au esuat, acestea, în anul curent înainte de a fi lichidate, au avut un venit din dobânzi de 1,25 miliarde Lei şi un profit din operaţiunile valutare de 1,57 miliarde Lei. In acest caz ar fi trebuit sa apăra întrebarea: de unde a apărut acest venit? Ar putea fi vorba de câştiguri realizate sau nerealizate. Dacă erau câstiguri nerealizate, atunci trebuie să fim atenţi deoarece rentabilitatea reală a sistemului bancar poate fi mai joasă. Aş vrea să vă atrag atenţia la faptul că contabilizarea câştigurilor nerealizate înainte de criza financiară de fapt duce la recunoasterea întârziată a profiturilor. Recunoasterea întârziată a pierderilor a agravat de fapt şi mai tare criza bancară. Respectiv, trebuie să analizăm situația în mod detaliat.

12312194_1036828163003982_920862642_n

Vector European: Ce posibilităși ar exista pentru actuala criză în sistemul bancar din Moldova?
Srichander Ramaswamy: Dați-mi voie să mă focusez pe activităţile aferente sectorului bancar. În ceea ce privește sectorul bancar, aş spune că este necesară realizarea anumitor reforme. Dacă atenția dvs. ar fi pe modul de evitare a ceea ce a avut loc în trecut, să zicem în 2014, atunci trebuie să vedem ce a mers greșit şi ce fel de reforme sunt de fapt necesare. Ceea ce aş putea spune este că, din nou, comparativ cu alte sectoare bancare, ceea ce eu văd că într-adevăr lipseşte aici este fondul de garantare a depozitelor, un fond adecvat de garantare a depozitelor. În cazul existenței unui fond adecvat de garantare a depozitelor, posibil o parte din pierderi ar fi putut fi preluate de acesta. Însă. Fondul de garantare a depozitelor practic nu există aici. Motivul pentru care aveți nevoie de un fond de garantare a depozitelor este că în timpurile bune, băncile vor trebui să achite o asigurare în fondul de garantare a depozitelor şi în timpuri rele, acest fond de garantare a depozitelor va acorda de fapt asigurarea. Astfel, de fapt taxaţi acţionarii şi nu le permiteţi să primească dividendele în timpuri bune prin transferul unei părţi din profitul lor către fondul de garantare a depozitelor şi astfel, încercați să preveniți situația în care contribuabilii trebuie să plătească în caz de criză. Acest lucru trebuie să fie soluţionat. Însă, aş vrea să mai spun că o reformă foarte mare care a avut loc în comunitatea internaţională sau în alte ţări este că acum băncile sunt supuse unui regim de rezoluţie. Aceasta este cea mai mare reformă structurală după criza prin care au trecut instituțiile de reglementare. Eu cred ca ceea ce oferă regimul de rezoluţie bancară este că dacă pierderile unei anumite bănci depășesc capitalul social, atunci o parte din pierderi sunt transferate creditorilor băncii. În acest mod, iarăşi, oferiţi protecţie contribuabililor, ca ei să nu fie nevoiți să intervină. Aş sugera că există o altă reformă care merge semnificativ mai departe, pe care Republica Moldova, ținând cont de experiența anului 2014, ar trebui să o implementeze în continuare: fondul de garantare a depozitelor şi regimul de rezoluţie. Cea de a treia reformă în baza principiilor Basel III ale Comitetelor de la Basel. Actualmente există un proiect Twinning finanțat de către Uniunea Europeană şi pe care-l implementează Banca Naţională. Astfel, după implementarea acestora, putem spera că lucrurile se vor ameliora, că standardele de management al riscurilor vor fi consolidate, aranjamentele de supraveghere a riscurilor trebuie să fie îmbunătăţite. Eu consider că acesta ar fi un pas corect care urmează a fi realizat în viitor.

Vector European: Care este deficiența cea mai pronunțată, care o remarcați dvs. ca și consilier de rang înalt în sectorul bancar pentru oficiul Primului ministru, și care sunt recomandările dvs. pentru a o înlătura?

Srichander Ramaswamy: În mod esenţial, ceea ce are loc este că dacă ne uităm la legislația privind Banca Națională putem constata că este destul de similară cu legislaţia instituțiilor de supraveghere din alte jurisdicţii. Ceea ce pare că lipseşte este dorința de a pune în aplicare a unor acte legislative. În calitate de organ de supraveghere, funcţia principală constă în monitorizarea băncilor și în caz dacă sunt remarcate discrepanțe în respectarea regulilor regulatorii, atunci acestea sunt obligate să se conformeze și li se interzice desfășurarea activității bancare. În timpul discuțiilor cu Banca Naţională, precum şi cu alţi experţi de aici, am sesizat că acest lucru nu a avut loc, adică daca sunt depistate discrepanţe, nu sunt aplicate măsuri de constrângere. Eu cred că aceasta este schimbarea mare pe care trebuie să o realizeze organul de supraveghere. Puteţi propune orice reglementare, puteţi propune Basel II, Basel III, Basel IV, însă în final anume organul de supraveghere este cel care trebuie să aplice regulile de reglementare față de bănci şi să le impună să le respecte. Dacă nu faceţi acest lucru, atunci nu puteţi spera la nici-o ameliorare. Încerc să le spun persoanelor din organele de supraveghere că acest lucru este important. Eu cred ca acest mesaj a fost preluat foarte atent şi sper că această mentalitate a organului de supraveghere se va schimba în viitor. Iată de ce, eu am mari speranțe că lucrurile se vor schimba.

Vector European: Vă mulțumim penru acest interviu și vă urăm succese.

NOTE: Misiunea Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova (EUHLPAM) este răspunsul la solicitarea Guvernul Republicii Moldova adresată către Uniunea Europeană în vederea acordării sprijinului pentru reformele democratice şi accelerarea asocierii politice şi economice dintre Uniunea Europeană şi Moldova. Misiunea prevede antrenarea unei echipe de experţi internaţionali de nivel înalt în cadrul principalelor instituţii publice pentru a oferi suport în eforturile acestora de elaborare, implementare şi monitorizare a politicilor publice şi măsurilor relevante.

Srichander Ramaswamy (Elveția) este consilierul Prim-ministrului în sectorul bancar. El are peste 20 ani experiență în sectorul bancar, între care plafoane de tranzacționare, gestionare a activelor, managementul riscurilor, politici regulatorii și evaluarea stabilității financiare. El a fost lector și cercetător în cadrul Institului Științific Indian din Bangalore, Universității Tehnice din Berlin și Universității din Lausanne.
Înainte de a deveni consilier EUHLPAM, el a lucrat la Mecanismul European de Stabilitate în domenii precum relevanța politicilor în zona euro, în speță, pentru a elimina impedimentele la finanțarea ÎMM, susținerea sectorului privat pentru a stimuli creșterea economic în zona euro și evaluarea modelelor de dezvoltare a băncilor din zona euro drept răspuns la inițiativele de reglementare. În timpul perioadei crizei financiare, el a lucrat în cadrul Secretariatului Comitetului cu privire la Sistemul Financiar Global la Banca de Reglementări Internaționale. Acest Comitet a oferit aport considerabil agendei de reforme regulatorii în strânsă cooperare cu Comitetul de Supraveghere Bancară din Basel și Bordul de Stabilitate Financiară. Srichander este doctor în inginerie aerospațială în cadrul Universității din Cincinnati.