Să trăim ca-n Europa!

Slovenia a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene

Slovenia a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene

01/07/2021
|
0 Comments
|

La 1 iulie 2021, Slovenia preia de la Portugalia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, sărbătorind, în acelaşi timp, 30 de ani de la obţinerea independenţei. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite “trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Germania (iul.-dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021) şi Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi www.eu2020.de.

Este a doua oară când Slovenia deţine preşedinţia UE, după ce a mai asigurat acest mandat şi în prima jumătate a anului 2008, scrie site-ul www.gov.si.

Priorităţile Sloveniei la preşedinţia UE (iul.-dec. 2021)

La 24 iunie 2021, ministrul sloven de externe, Anže Logar, a declarat, în contextul prezentării priorităţilor preşedinţiei slovene, că preşedinţia se va baza pe patru piloni substanţiali, reuniţi sub sloganul “Împreună. Rezilienţă. Europa”, acordând prioritate consolidării rezistenţei, redresării şi autonomiei strategice a Uniunii, conform site-urilor www.gov.si şi https://slovenian-presidency.consilium.europa.eu/.

Ministrul Logar a mai subliniat necesitatea ca Uniunea să se bazeze activ pe lecţiile învăţate în timpul pandemiei. Pe măsură ce depunem eforturi pentru o redresare care să acopere toate sectoarele economiei societăţii cât mai rapid posibil, se va acorda o atenţie specială mecanismului de redresare şi rezilienţă şi pachetului de recuperare Next Generation EU, a mai subliniat Logar.

Împreună cu cele trei instituţii europene cheie, Slovenia va avea ocazia unică de a conduce Conferinţa privind viitorul Europei. Cea mai mare parte a Conferinţei va avea loc în timpul preşedinţiei slovene, când acest stat va co-prezida conferinţa în numele Consiliului Uniunii Europene, a mai arătat ministrul sloven de externe, la 24 iunie 2021.

O altă temă amintită de ministrul Logar a fost statul de drept. În acest sens, ministrul a spus că preşedinţia slovenă va depune eforturi pentru a crea sinergii între diferitele mecanisme ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte statul de drept şi pentru o mai bună înţelegere a diferitelor sisteme din statele membre. “Credem că o bună înţelegere a asemănărilor şi diferenţelor constituţionale, socio-economice, politice, istorice şi a tuturor celorlalte state membre poate contribui la consolidarea statului de drept în UE”, a mai adăugat Logar.

Logo-ul preşedinţiei slovene a Consiliului UE cuprinde o panglică în culorile steagului sloven şi în forma muntelui Triglav, simbolul naţional al Sloveniei, care reprezintă Slovenia ca stat suveran şi independent şi membru ferm al Uniunii Europene. De asemenea, panglica reprezintă urcuşurile şi coborâşurile din cadrul evoluţiei Uniunii Europene, după fiecare impas Uniunea devenind mai coezivă şi mai rezistentă.
.
Priorităţile Portugaliei la preşedinţia UE (ian.-iul. 2021)

Predecesoarea Sloveniei la preşedinţia UE, Portugalia, s-a concentrat pe cinci mari domenii tematice: Europa rezilientă, Europa socială, Europa verde, Europa digitală, Europa globală. Agenda socială a fost în fruntea priorităţilor, ca pilon principal al răspunsului european la COVID-19, conform site-ului preşedinţiei portugheze, www.2021portugal.eu.

Alte teme abordate de preşedinţia portugheză au fost egalitatea de gen, lupta împotriva discriminării, sărăcia şi excluziunea socială, protecţia grupurilor vulnerabile, cooperarea consolidată în domeniul sănătăţii, distribuirea vaccinurilor, relaţia UE cu Regatul Unit post-Brexit, relaţia cu Africa, potrivit euractiv.com.

Priorităţile trio-ului Germania, Portugalia şi Slovenia la preşedinţia UE (iul. 2021-dec. 2021)

Cele trei state care asigură preşedinţia UE sunt de acord că principala provocare a trio-ului o reprezintă pandemia cu care se confruntă întreaga lume, precum şi consecinţele sociale şi economice ale acesteia.

Cu privire la gestionarea efectelor provocate de criza COVID-19, cele trei state îşi asumă să urmeze cele cinci direcţii de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului (prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării); furnizarea de echipamente medicale (prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre); promovarea cercetării (prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă); combaterea consecinţelor socio-economice (prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie); sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe, se arată în documentul din 26 martie 2020, precum şi în programul pe 18 luni al trio-ului (sursa: www.consilium.europa.eu).

În ceea ce priveşte Cadrul financiar multianual 2021-2027, trio-ul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a evita întârzierile inutile legate de punerea în aplicare a bugetului pe termen lung şi a programelor conexe.

Trio-ul va depune eforturi pentru obţinerea unui parteneriat global cu Regatul Unit, care să fie corect şi echitabil pentru toate statele membre, să fie în interesul cetăţenilor şi să intre în vigoare înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se mai arată în Documentul-program al celor trei preşedinţii.

De asemenea, trio-ul a statuat în programul pe 18 luni importanţa democraţiei, a drepturilor omului, statului de drept şi a modelelor de societate deschisă specifice UE. În acest sens, cele trei state se concentrează pe viitorul Plan de acţiune pentru democraţia europeană, care insistă pe promovarea unor alegeri libere şi corecte, pe consolidarea libertăţii mass-mediei şi pe combaterea dezinformării, scriu site-urile www.2021portugal.eu şi https://ec.europa.eu/.

Preşedinţiile îşi anunţă, totodată, sprijinul pentru crearea şi implementarea unui mecanism european pentru statul de drept, care să se aplice în mod egal tuturor statelor membre.

Cele trei preşedinţii sunt pe deplin angajate în îndeplinirea obiectivului de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, asigurând, în acelaşi timp, o tranziţie eficientă din punctul de vedere al costurilor şi echilibrată din punct de vedere social, mai informează documentul.

Trio-ul de preşedinţii subliniază că punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) este esenţială pentru construirea unui viitor mai bun şi mai durabil pentru toţi.

În privinţa relaţiilor externe, parteneriatul transatlantic şi relaţiile comerciale ale UE cu SUA vor fi una dintre principalele priorităţi ale trio-ului de preşedinţii, conform sursei citate.

 

SURSA: agepres.ro