Să trăim ca-n Europa!

Situația din Ucraina ar trebui să accelereze integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană

350px-Balkan_topo_en

Situația din Ucraina ar trebui să accelereze integrarea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană

16/04/2015
|
0 Comments
|

„Nu cred că veți găsi un exemplu mai interesant de construcție statală decît cel din Kosovo. Și nu e vorba numai despre ieșirea noastră din război, ci, mai ales, despre cum trebuie să jonglăm cu îngrijorările atîtor state și cu interesele marilor puteri”, spune ministrul Bekim Çollaku, în cadrul unei discuții la cafea, în sala de conferințe a unui hotel din capitala kosovară, Prishtina.
Afirmația oficialului, venit să se întîlnească cu o delegație din România, stat care nu recunoaște independența țării sale, a ridicat multe sprîncene. Ce avea să detalieze Çollaku era poziția unui stat, recunoscut de 109 țări la nivel mondial, care se străduiește, cu eforturi și dileme considerabile, să prindă din urmă vecinii săi de regiune. Și cum multe lucruri au, în prezent, legătură cu Rusia pe harta Europei, Kosovo nu putea face excepție.
„Unul dintre motivele pentru care Kosovo nu este stat membru al ONU este continua confruntare dintre marile puteri ale lumii. Și aceasta, probabil, va continua și pe viitor”, explică oficialul guvernamental. În context mai larg, trebuie spus, comunitatea internațională se străduiește să rezolve criza ucraineană. Atenția și resursele Uniunii Europene sunt îndreptate, pe bună dreptate, către Ucraina. Întrebarea pentru observatorul externe se naște rapid. Oare criza ucraineană nu ține UE prea ocupată? Nu uită comunitatea de 28 de state, cu problemele ei interne cu tot, că există o regiune, învecinată cu frontierele comunitare, care e angajată într-un proces de apropiere de valorile europene încă din 2003?
„Rusia e deja cu un picior în Serbia”
„Nu, evoluțiile din Ucraina au conferit un sentiment de urgență apropo de calendarul de aderare pentru statele din Balcani”, afirmă ministrul Çollaku. Raționamentul său e unul pragmatic și surprinzător de deschis: „Dacă procesul nu este accelerat, atunci regiunea întreagă va suferi de pe urma influenței rusești în Balcani. Rusia e deja cu un picior în Serbia, iar o durată prea mare a procesului de apropiere a statelor din regiune de UE va permite Moscovei să își extindă influența chiar și în nordul Kosovo”. Despre țara lui, ministrul nu își face mari griji, în sensul în care Kosovo este, probabil, cel mai pro-american stat de pe harta Europei, din motive lesne de înțeles. Grija lui o reprezintă state balcanice mult mai puțin ancorate în acest curent și, eventual, pe filieră de contagiune sîrbească, nordul Kosovo, unde sîrbii sunt majoritari.
Din punct de vedere politic, observatorul extern ar putea găsi destule contra-argumente. Dar mecanismul descris de Bekim Çollaku este unul mai aproape de temerile Europei: cel de securitate. „Cred că statele membre ale UE, dar și SUA au fost alertate de criza din Ucraina și cred că urmările în Balcanii de Vest se vor vedea în sensul scurtării perioadei de negociere în vederea integrării regiunii atât în UE, cât și în NATO. Probabil că anul acesta vom vedea rezultate concrete. Sper să fie cazul Republicii Muntenegru, în ideea primirii unei invitații de aderare la NATO. În cazul Kosovo, ne pregătim să adoptăm legislația și modificările constituționale care să permită crearea armatei kosovare de stat. Atunci e realist să ne așteptăm să primim o invitație de aderare la Parteneriatul pentru Pace”.
În 2003, toate statele din regiune primeau oferta de „perspectivă europeană”. De acest țel, dar și de ofertă, nimeni nu se îndoiește în Kosovo. Există însă și un pericol, asta în cazul în care chestiunile ce țin de politica națională a diferitelor state membre ale UE vor prevala în fața argumentelor regionale. E vorba de orizontul de aderare, care, dacă e extins prea mult, ar putea provoca frustrări în state care se străduiesc să îndeplinească criterii mult mai dure decât, să zicem, România, la momentul aderării sale. „Din punct de vedere al securității, Europa post-Crimeea realizează importanța de includere a Balcanilor de Vest într-o arhitectura comună de securitate. La ultimele alegeri europarlamentare însă, prima declarație a fost ‘fără extindere a UE în următorii cinci ani’. Eu cred că a fost un mesaj greșit pentru Balcanii de Vest. Niciuna din țările noastre nu e pregătită să adere în acest termen. Așa că de ce să afirmi ceva evident? Mesajul pentru țările noastre a fost descurajator în contextul unor reforme dureroase. Balcanii au nevoie de încurajare, nu de opusul ei, din rațiuni politice interne ale statelor europene”, avertizează ministrul cu un ton oarecum îngrijorat.
„Noi nu avem alte opțiuni în afara integrării europene”
Acesta e mesajul pe care fiecare oficial din administrația kosovară îl repetă cu sfințenie. A făcut-o și ministrul Bekim Çollaku. Sigur că în discuție a fost pomenit pericolul Rusiei, dar pare, mai degrabă, un mic mijloc de „șantaj”, singurul pe care statele din Balcanii de Vest îl au la îndemînă, în prezent, în relația cu UE. De partea cealaltă, dinspre Bruxelles, pîrghiile de „șantaj” sunt mult mai multe. Și cel mai bun exemplu este, în cazul Kosovo, însuși dialogul cu Serbia, țară de care kosovarii s-au desprins după un război cu multe victime și o lungă încercare de a găsi o modalitate de conviețuire.
„În urmă cu cinci ani, nimeni nu putea să își imagineze că statele din regiune vor sta la aceeași masă și să stabilească proiecte comune de infrastructură”, explică Çollaku făcînd referire la reuniunea „Balkan Six”, ce avusese loc cu o săptămînă înainte de taifasul cu delegația română. „Dialogul cu Serbia e cel mai bun exemplu în acest sens, iar discuțiile continuă cu efecte bune. Asta arată că scopul comun al integrării europene obligă toți actorii din regiune să adopte standarde europene și tratament egal între state”, afirmă ministrul. Practic, situația arată în felul următor: „Serbia începe să realizeze că singura cale de progres spre integrarea sa europeană este cooperarea cu noi, cu Kosovo. La un moment dat, lucrurile se vor schimba dramatic, mă refer la momentul la care vor trebui să facă ultimul pas. Sigur că mai au mult timp pînă atunci, așa că, deocamdată, servesc mai mult opiniei publice interne. Cred însă că strategia Serbiei pe termen lung este una europeană, nu una rusească, așa că recunoașterea noastră va veni, mai devreme sau mai tîrziu, de la sine”.
Efectele acestui țel comun al statelor din Balcani, dar și rezultatul presiunii de la Bruxelles, se pot observa în chestiuni cît se poate de concrete. „Cu doar doi ani în urmă, Kosovo avea ZERO instituții funcționale în partea de nord, practic nici nu aveam acces în zonă. La alegerile de anul trecut însă, pentru prima dată, sîrbii din nordul Kosovo au participat la alegerile generale și au, ca rezultat, reprezentanții lor în guvern. Niciodată nu vom avea nimic împotriva grijii Belgradului față de sîrbii din nord. Dacă vor, le pot da milioane. Numai că asta trebuie să se întîmple într-un cadru instituțional transparent al statului Kosovo”.
„Percepția e un lucru foarte greu de combătut”
Timp de mulți ani, Kosovo a fost sub administrație străină. Într-un fel, situația continuă prin prezența misiunii EULEX de construire a statului de drept și a unui sistem judiciar independent. Ministrul Bekim Çollaku afirmă răspicat că instalarea acestui mecanism, care aduce în țara sa procurori și judecători străini pentru dosarele cele mai sensibile, a fost necesară. Acum se pune problema dacă mandatul EULEX ar trebui prelungit anul viitor sau nu.
În termeni financiari, un aspect important pentru UE cel tîrziu de la criza din 2008 încoace, EULEX e o misiune scumpă. Dacă acest considerent va prima la decizia viitoare, rămîne la latitudinea statelor membre. De cealaltă parte, există destule voci care afirmă că nivelul ridicat al corupției și al criminalității organizate impun prelungirea misiunii. „În opinia mea, Kosovo nu stă mai prost decât statele din Balcani la aceste capitole, dar percepția e un lucru foarte greu de combătut”, spune ministrul oftînd. Dincolo de opinia personală, oficialul guvernamental are, totuși, motive de îngrijorare. „Avem multe dosare deschise, acestea trebuie duse la bun sfărșit, altfel vom alimenta ideea că statul de drept nu este complet funcțional și că sistemul judiciar suferă din cauza interferenței politice”.
Actul justiției e un domeniu sensibil. Mai mult, este un atribut care ține strîns de ideea de suveranitate statală. Să vină străini, chiar și în cooperare cu instituțiile proprii, să facă justiție într-o țară, e un element relativ greu de vîndut opiniei publice. Guvernul kosovar e însă captiv și trebuie să aștepte: „Noi nu ne permitem să punem presiunea prea mare asupra încheierii acestei misiuni, pentru că am putea fi văzuți drept cei care vor să scape de o monitorizare necesară ca să ne facem de cap. Decizia de încheiere trebuie, așadar, să vină din partea europeană. Ca țară trebuie să arătăm că putem, la un moment dat, să ne asumăm răspunderea pentru sistemul nostru judiciar”.
La final, Bekim Çollaku dă asigurări că, indiferent de ce se va întîmpla cu mandatul EULEX, echipa specială de anchetare a acuzațiilor de crime de război, comise de luptătorii din Armata de Eliberare a Kosovo, va funcționa și își va duce misiunea la bun sfîrșit. „Lucrăm la legislația de formare a unui tribunal special care să judece acuzațiile de crime de război și crime împotriva umanității formulate împotriva foștilor luptători din Armata de Eliberare a Kosovo. Procesul acesta trebuie să fie credibil, nu ne permitem să avem vreo umbră de îndoială asupra activității tribunalelor. Curtea se va situa, cel mai probabil, în Olanda tocmai ca să evităm suspiciuni legate de presiune politică sau intimidare a martorilor. Și să vrem să ascundem ceva legat de război, nici nu putem. Kosovo a fost condus de străini din 1999. Așa că ne e imposibil să ascundem eventuale probleme legate de război”.
Carte de vizită: Bekim Çollaku este ministrul al integrării europene din decembrie 2014. Anterior a fost consilier politic al fostului premier, Hashim Thaci, și al primului premier ales al statului Kosovo, Bajram Rexhepi. Çollaku are un master în relații internaționale de la Universitatea New Castle (Marea Britanie) și este doctorand în științe politice la Universitatea Gent (Belgia).
Acest interviu a apărut, astăzi, și în revista Dilema Veche și a fost realizat cu sprijinul Centrului Român de Politici Europene în cadrul proiectului Connecting with Europe al Open Society Priștina și British Council.

Sursa: http://www.euractiv.ro/global-uniunea-europeana/Situatia-din-Ucraina-ar-trebui-sa-accelereze-integrarea-Balcanilor-de-Vest-in-Uniunea-Europeana-439