Să trăim ca-n Europa!

Ruptura Est-Vest în UE se acutizează înaintea Brexit. ANALIZĂ WSJ

parlamentul-european-ue

Ruptura Est-Vest în UE se acutizează înaintea Brexit. ANALIZĂ WSJ

14/03/2017
|
0 Comments
|

Clivajul între statele est şi vest-europene pare să se extindă, în contextul propunerilor pentru o Uniune Europeană cu grade diferite de integrare, scrie Wall Street Journal, notând că România se opune ideii unei Europe cu mai multe viteze, dar Germania a dat asigurări că nu vor apărea diferenţieri.

“Clivajul între statele vestice, mai avansate, ale Uniunii Europene, şi cele din Est, mai puţin bogate, s-a accentuat vineri, în contextul disputelor liderilor privind viitorul Blocului comunitar după Brexit”, comentează Wall Street Journal.

Ultima zi a summitului UE de la Bruxelles urma să se concentreze pe pregătirea reuniunii de celebrare a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care s-a fondat Blocul comunitar. În schimb, summitul a ajuns să fie marcat de discuţiile pe ideea dacă dacă Uniunea Europeană ar trebui să continue actualul parcurs de aprofundare a integrării politice şi economice ori să modereze ambiţiile. “Mai precis, disputa se referă la propunerile de a le permite unora dintre cele 27 de state membre UE să decidă cât de mult şi în ce ritm vor să abordeze integrarea”, subliniază The Wall Street Journal într-un articol intitulat “Clivajul Est-Vest se accentuează la nivelul Europei în perspectiva Brexit”.

Liderii ţărilor mai puţin avansate economic din Europa Centrală şi de Est cred că propunerile privind configurarea unei aşa-numite Uniuni Europene cu mai multe viteze i-ar lăsa în urmă, mai ales după ce Marea Britanie va părăsi Blocul comunitar şi bugetul se va restrânge.

Abandonarea ideii conform căreia noile state europene trebuie să ajungă la acelaşi nivel de integrare şi prosperitate ar avea consecinţe profunde, a semnalat preşedintele României, Klaus Iohannis după summit, potrivit WSJ.

Însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a dat asigurări că permiterea unei integrări economice şi politice în diferite grade nu ar crea “cetăţeni de prim rang sau de rang secund. Diversitatea la nivelul Uniunii Europene este un lucru prevăzut în tratate şi este un fapt de viaţă, a argumentat liderul Germaniei.

Iniţiatori ai propunerii unei Europe cu viteze diferite, precum Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, susţin că unul dintre scopuri este reducerea puterii unui număr mic de state membre de a bloca în procesul de vot măsuri preferate de majoritatea care vrea un viitor al Uniunii Europene. “Eu prefer două viteze decât nicio viteză. Pentru moment, avem o Europă blocată”, a subliniat Bettel.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat surprindere că unii lideri consideră că o Europă cu mai multe viteze “ar introduce vreo linie de divizare, un nou tip de Cortină de Fier între Est şi Vest”. “Nu aceasta este intenţia. Aşa-numita Eropă cu mai multe viteze înseamnă că cei care vor mai mult pot face mai mult”, a explicat şeful Comisiei Europene.

Polonia s-a opus vehement unei Europe cu mai multe viteze, dar fostul premier polonez Donald Tusk – reales în funcţia de preşedinte a Consiliului European în pofida obiecţiilor Varşoviei – a adoptat un ton conciliant: “Unii se aşteaptă la schimbări sistemice care să slăbească legăturile la nivelul UE. Alţii privesc în direcţia opusă, spre aprofundarea integrării. Eu aş îndemna pe toată lumea să facă eforturi pentru unitate politică”.

Comisia Europeană a prezentat recent un plan de reformare a Uniunii Europene, preşedintele Jean-Claude Juncker propunând cinci posibile direcţii ale Blocului comunitar, axate pe o cooperare a ţărilor în grade diferite, eventual prin concentrarea pe piaţa unică, pe apărare şi securitate. În cursul unui discurs rostit în Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat “Carta Albă privind Viitorul Europei”, notând principalele realizări ale Uniunii Europene: “pacea timp de şapte decenii şi o Uniune Europeană extinsă, cu 500 de milioane de cetăţeni care trăiesc în libertate într-un spaţiu care este una dintre cele mai prospere economii din lume”. “Carta Albă” abordează şi provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, prezentând cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcţie de intenţiile statelor membre. “Carta Albă” reprezintă contribuţia Comisiei Europene la summitul programat pe 25 martie la Roma pentru marcarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului constitutiv al UE.

Surse diplomatice au avertizat recent că planul lui Jean-Claude Juncker de construire a unei Uniuni Europene cu grade diferite de integrare are rolul consolidării unităţii, creând şi modalităţi “alternative” de cooperare, fiind un semnal privind nemulţumirea faţă de ţări estice. “O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru”, a declarat un oficial UE de rang înalt, explicând că zona euro este un exemplu în acest sens. “Deci, de ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice … Este o tendinţă spre separare”, a adăugat el. Observând că un obstacol în calea aprofundării integrării în zona euro este reprezentat de modalităţile diferite propuse de Germania şi Franţa, oficialul UE a argumentat că abordarea gradelor diferite de integrare pare a fi o încercare de sancţionare a ţărilor post-comuniste. Ungaria şi Polonia, în special, au stârnit nemulţumirea liderilor Uniunii Europene prin contestarea normelor democratice şi prin opoziţia faţă de redistribuirea refugiaţilor. Recent, preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Planul constă în prezentarea a cinci scenarii de lucru care “nu sunt exhaustive şi nici nu se exclud unul pe altul”, anunţă Comisia Europeană.

Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul trasat de Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker şi al Declaraţiei de la Bratislava.

Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.

Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acţiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială. În funcţie de intenţie, una ori mai multe alianţe se pot configura în zone diferite zone politice.

Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune şi mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepţia că activităţile nu au valoarea scontată. Atenţia şi resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.

Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt implementate mai rapid.

Jean-Claude Juncker s-a declarat favorabil unei Uniuni Europene cu structuri diferite de integrare, în funcţie de intenţiile şi capacităţile fiecărui stat membru. “Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor!?”, a declarat recent Jean-Claude Juncker, potrivit cotidianului La Libre Belgique, în cursul unei întâlniri cu studenţi la Universitatea catolică francofonă Louvain-la-Neuve (UCL), situată în apropiere de Bruxelles. “A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună”, a admis Jean-Claude Juncker în cursul conferinţei pe tema “Europa: o viziune a viitorului”. “Ar trebui ca, în momentul aniversării Tratatului de la Roma, (…) să încercăm să ajungem la un acord asupra elementelor esenţiale. Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esenţial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul” – apărare, politici economice şi altele, a explicat preşedintele Comisiei Europene. Reluând o temă abordată deja într-un discurs rostit la Maastricht în decembrie 2016, Jean-Claude Juncker a evocat ideea unor “orbite” diferite pentru ţările membre UE, în funcţie de gradul acestora de integrare. “Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări”, a subliniat Juncker.

Sursa: gandul.info