Să trăim ca-n Europa!

„Resetarea relațiilor cu UE: motive, șanse, garanții”. Dezbateri IPN

1066995__5d3703715beb2

„Resetarea relațiilor cu UE: motive, șanse, garanții”. Dezbateri IPN

23/07/2019
|
0 Comments
|

Ultimele săptămâni arată o schimbare spre bine a calității relațiilor cu partenerii externi, în special a relațiilor cu Uniunea Europeană, care este și principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova. Unii politicieni consideră că relațiile cu UE au ajuns să fie înghețate din cauza fostei guvernări și apreciază eforturile actualei guvernări care au dezghețat aceste relații într-un timp relativ scurt. Subiectul a fost discutat în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Resetarea relațiilor cu UE: motive, șanse, garanții”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, consideră că relațiile Moldovei cu UE sunt strategice. Potrivit lui, aceste relații au început imediat după declararea independenței Republicii Moldova și au continuat pe parcursul anilor așa încât toate guvernările din trecut au avut în programele de guvernare capitole referitoare la relațiile cu UE. Totuși, aceste relații s-au aprofundat după ce Vladimir Voronin, șeful statului pe atunci, a semnat în 2002, Decretul privind Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, iar la 22 februarie 2005 a fost semnat Planul de acțiuni Republica Moldova-UE, care a avut menirea să accelereze prevederile Acordului de parteneriat și colaborare a Moldovei cu UE. „Astfel, deja în luna mai s-a discutat despre implicarea UE în soluționarea problemei transnistrene, iar până la finele anului 2005 am avut revizuirea formatului de soluționare a problemei transnistrene”, a conchis Igor Boțan.

În 2009, UE a venit cu oferta Parteneriatului Estic la care Moldova a aderat. În 2010, au început discuțiile asupra liberalizării regimului de vize, lucru care s-a și întâmplat în 2013 și activitatea în comun pentru DCFTA, care a devenit parte a Acordului de Asociere. Potrivit expertului, noțiunea de „parteneri de dezvoltare” pentru prima dată a fost introdusă și vehiculată pe larg în cadrul Forumului de la Bruxelles în anul 2010. Este vorba despre o strategie pe termen scurt și mediu de dezvoltare a Republicii Moldova cu un suport financiar de două miliarde de euro. Acordul de Asociere a fost semnat în 2014.

Igor Boțan mai spune că după alegerile din 2014, când s-a aflat despre furtul miliardului, Moldova a întrat într-o anumită criză în relațiile cu UE. După care au fost făcute publice notele informative ale UE privind ieșirea din criză a Republicii Moldova după furtul miliardului. În 2016, premierul de atunci, Pavel Filip, a menționat că la baza Programului de dezvoltare stau respectivele note informative. „Acest lucru e important în contextul în care PDM face aluzii că actuala guvernare nu are un program de dezvoltare și uită că acel program de dezvoltare pe care l-au avut a fost sugerat de partenerii de dezvoltate”, spune Igor Boțan. Expertul declară că relațiile cu UE pentru Moldova s-au înrăutățit dramatic când, după invalidarea alegerilor locale din Chișinău, au fost emise două rezoluții ale Parlamentului European și a fost luată decizia de a suspenda suportul macro-financiar. „Acesta a fost punctul culminant când relațiile Moldova-UE au ajuns într-un declin practic total, la înghețarea relațiilor. După alegerile parlamentare, a existat un impas de 2-3 luni de zile, după care s-a constituit alianța PSRM-Blocul ACUM și după care lucrurile au început să se dezghețe”, spune Igor Boțan.

Gaik Vartanean, deputat din Fracțiunea Partidului Socialiștilor, consideră că Moldova, spre regret, pe tot parcursul existenței ei a avut nevoie de parteneri care să o ajute atât din punct de vedere tehnic, financiar, dar și prin furnizare de modele de dezvoltare. Cauza principală a înghețării relațiilor cu UE, spune Gaik Vartanean, ține de factorul intern. „Bine că aceasta s-a terminat cu bine, că societate moldovenească a găsit puteri și, în cadrul alegerilor, în proporție de circa 70%-80% s-a expus împotriva fostei guvernări, punând astfel o notă acțiunilor lei, inclusiv în contextul relațiilor cu partenerii externi”, a spus deputatul PSRM.

Socialistul consideră că sloganul de „integrare europeană” a servit drept paravan în spatele căruia fosta guvernare făcea lucruri urâte, iar partenerii europeni au obosit de permanentele declarații despre integrare europeană ale acesteia fără acoperire. „Este foarte bine că conjunctura actuală ne permite să spunem că se deblochează relațiile cu lumea externă, inclusiv cu Vestul și Estul. Fosta guvernare a găsit modalități de a obține bani de pe spatele propriului popor și a se izola de restul lumii”, a declarat politicianul. El spune că, în context, coaliția PSRM-ACUM constituie un consens între Vest și Est cu scopul de a lucrurile din Republica Moldova în bine.

Dumitru Alaiba, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, Blocul ACUM, consideră că înrăutățirea relațiilor cu UE a avut loc din cauza corupției și capturării statului. Potrivit lui, distrugerea democrației în Moldova nu s-a întâmplat din cauza unor viziuni sau convingeri autoritate, ci a constituit o necesitate a guvernării precedente, în primul rând, pentru a supraviețui. „Când furi un miliard și când instrumentezi o mulțime scheme de corupție, când vezi că societatea este efectiv împotriva ta, vezi că oamenii se organizează împotriva ta, ies în stradă, creează coaliții, diferite organizații etc.; când vezi că oamenii sunt înrăiți, când te uiți în spate ce ai făcut în ultimii 1-2 ani, înțelegi că dacă pierzi guvernarea nu ajungi în opoziție, ci la pușcărie”, relatează deputatul.

Potrivit lui, prețul pe care l-a plătit întreaga societate pentru ca PDM să se mențină la guvernare, este limitarea democrației, a libertății presei și a fiecărei persoane, a drepturilor omului. Dânsul consideră că guvernarea precedentă, pe de o parte, era dezgustată de deciziile pe care trebuia să le ia, dar care ajunsă într-un anumit punct erau nevoiți să le ia. „De exemplu, anularea alegerilor locale din Chișinău. Eu cred că este o decizie rațională, pentru că dacă ajunge principalul tău opozant la Primărie, dai drumul la o alternativă care poate clătina verticala ta putere. Respectiv, ești nevoit să recurgi la un anumit abuz pentru a menține puterea”. Dumitru Alaiba declară că acest lucru a fost văzut de partenerii Republicii Moldova care și-au exprimat nedumerirea, îngrijorarea, note de protest, dar care au fost ignorate de foștii guvernanți, fapt ce a izolat Moldova pe plan internațional. Totuși, susține deputatul, la un moment dat, totul a răbufnit și s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat pe 8-9 iunie, când s-a constituit noua majoritate parlamentară, care la acel moment a fost cea mai bună decizie.

Iulian David, vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat, consideră că, deși PLDM nu se află la guvernare, ar fi bine ca foștii colegi de partid, care se regăsesc la guvernare acum, să nu facă greșelile pe care le-a admis pe parcursul guvernării PLDM. Asta fiindcă în procesul de creare a alianțelor anterioare au fost admise și multe cedări, care ulterior au dus la un dezastru politic.

„De când PDM a ajuns la guvernare, acesta a arătat la ce poate ajunge o societate care a admis lucruri nu tocmai legale”, a menționat Iulian David. Dânsul consideră că dacă este stabilit un principiu de guvernare european acesta trebuie respectat. „Măcar asta să încerce guvernarea să facă, deoarece studiind programul ei de guvernare, putem constata că obiectivul european de dezvoltare se reduce mai mult la problemele din justiție, care trebuie rezolvate, dar și la niște puncte care stârnesc discuții în societate, precum depolitizare unor structuri”, a conchis acesta.

Dezbaterile publice „Resetarea relațiilor cu UE: motive, șanse, garanții” constituie ediția a 114-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.

SURSA: ipn.md