Guvernul Republicii Moldova planifică semnarea în regim de urgenţă a unui Memorandum de Înțelegere cu Guvernul României care prevede realizarea a cinci proiecte de interconectare a rețelelor de gaze şi energie din cele două ţări.
La finele săptămânii trecute, la Oficiul Băncii Mondiale din Republica Moldova au fost prezentate studiile de fezabilitate privind perspectivele de realizare a unor mega-proiecte energetice, care să reducă şi chiar să elimine dependenţa ţării de livrările de curent din regiunea separatistă şi de gaze din Rusia.
Prezentarea s-a făcut într-un cerc restrâns de specialişti şi funcţionari şi fără accesul presei.
- Cinci obiective strategice
Deocamdată nu sunt cunoscute concluziile acestor studii, dar Guvernul de la Chişinău planifică deja să semneze “în regim de urgenţă” un Memorandum de Înțelegere cu Guvernul de la Bucureşti care prevede dezvoltarea interconexiunilor dintre Republica Moldova. Potrivit documentului, România şi Republica Moldova vor declara drept obiective strategice de importanţă naţională următoarele proiecte:
– Gazoductul Ungheni – Chişinău;
– Gazoductul Oneşti-Iaşi şi staţiile de comprimare aferente;
– Interconexiunea electrică Isaccea – Vulcăneşti – Chişinău şi staţia Back-to-Back aferentă;
– Interconexiunea electrică Iaşi – Ungheni – Străşeni şi staţia Back-to-Back aferentă;
– Interconexiunea electrică Suceava – Bălţi şi staţia Back-to-Back aferentă.
Potrivit autorilor la selectarea acestor proiecte investiționale strategice, s-a luat în considerare că în prezent:
în sectorul electroenergetic din Moldova există o necesitate critică pentru linii de înalta tensiune pentru a îndeplini criteriile de siguranţă şi de a creşte capacitatea interfeţei, iar în sectorul gazelor trebuie asigurată diversificarea surselor de aprovizionare, care are la bază îmbunătăţirea interconexiunilor de transport cu scopul de a oferi căi alternative de aprovizionare și un număr mai mare de furnizori alternativi,
se arată într-o notă de argumentare elaborată de Ministerul Economiei.
Totodată autorităţile susţin că:
“având în vedere importanţa asigurării securității energetice a Republicii Moldova şi urmărind crearea premiselor integrării în piaţa unică europeană de energie, Ministerul Economiei a luat o singură decizie cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării tratatului și, astfel, a elaborat unicul proiect de Hotărîre de Guvern pentru semnarea acestui Memorandum de Înțelegere”.
Documentul nu specifică care vor fi costurile proiectelor şi de unde se vor lua banii necesari, dar precizează că acestea:
Vor fi stipulate în proiectul Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor de interconexiune în domeniul gazelor naturale și a energiei electrice, ce va fi semnat după Memorandumul de Înțelegere.
De notat că recent Ministrul Economiei, Stephane Bride a spus că este necesară urgentarea proiectelor de interconexiune electrică cu piaţa românească şi europeană. De asemenea Bride a anunţat că până în 2020 se preconizează construcţia liniilor de interconexiune cu sistemul electroenergetic românesc Vulcăneşti-Chişinău, Ungheni-Străşeni, Bălţi-Suceava.
- Moldova poate deveni un hub energetic
Profesorul Nicolae Mogoreanu, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Energie, afirmă că liniile de interconexiune au o importantă majoră pentru Republica Moldova.
Realizarea celor trei linii de tensiune înaltă cu staţii back-to-back va permite să avem acces la energia electrică din România şi alte state UE, dar şi să rămânem interconectaţi cu sistemul energetic din spaţiul CSI şi astfel să devenim un punct de tranzit a curentului spre Vest şi invers,
a precizat specialistul.
Totodată Mogoreanu crede că ţara ar putea avea beneficii enorme, atât prin accesul la mai multe surse de curent electric, cât şi de la tranzitul acestuia prin reţelele din Republica Moldova.
Important este să fie voinţă politică pentru a le duce la capăt, dar să fie găsite şi resursele financiare necesare. Or, astfel de proiecte necesită investiţii majore şi de lungă durată, cu termen de recuperare mai mult de 10 ani,
a adăugat profesorul.
Unele estimări făcute anterior de reprezentanţi din cadrul Guvernului de la Chişinău, menţionau sume între 400 milioane de euro şi un miliard de euro, necesare pentru realizarea acestor proiecte.
- 220-260 de milioane de euro pentru reţelele de gaze
Astfel Studiul de fezabilitate al proiectului de construcţie a conductei de gaze Ungheni-Chişinău, efectuat de compania germană Fichtner arată că această lucrare ar putea începe abia în 2016 şi va fi gata la finele anului 2018.
Conform estimărilor din acest studiu extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport. Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro.
Pentru ca Moldova să scape de dependenţa de Gazprom, şi fie asigurată cu gaze din altă sursă mai este necesară o investiţie totală de 220-260 de milioane de euro.
- De unde se vor lua banii?
Costuri similare sau chiar mai mari ar putea necesita celelalte două linii electrice. În consecinţă suma necesară pentru liniile electrice cu staţii back-to-back ar necesita investiţii de peste 400 de milioane de euro, iar în total cu reţelele de gaze proiectele incluse în acest memorandum vor necesita peste 600 de milioane de euro.
Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti speră să obţină aceste resurse de la instituţiile financiare internaţionale. Or şi în prezent acestea acordă asistenţă în realizarea proiectelor ce sporesc securitatea energetică în Moldova şi în regiune.Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru lucrările ce permit extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până în Chişinău.
În acelaşi timp Ministerul Economiei a solicitat Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare să cofinanțeze, împreună cu Banca Europeană de Investiții și Facilitatea de investiții pentru Vecinătate UE (EU NIF), construcţia acestei conducte de gaze.
Analiză realizată de Mold-Street.com