Orașul Baku, ca o gazdă ospitalieră, și-a deschis larg porțile în fața oaspeților din întreaga lume. Reprezentanți din 135 de țări au sosit în capitala azeră pentru a participa la cea de-a cincea ediție a Forului Mondial de Dialog Intercultural , care s-a desfășurat în perioada 2-3 mai curent. Forul a avut drept motto următoarea afirmație: “Construim un dialog pentru a combate discriminarea, inegalitatea și conflictele violente”.
Timp de două zile șefii de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, politicieni, artiști, Ambasadori ai Bunei Voințe, experți renumiți în domeniu, jurnaliști au discutat diverse aspecte ce țin de rolul primordial al dialogului intercultural de a fi parte a unei strategii eficiente de a consolida solidaritatea umană și de a oferi asistență locuitorilor diferitelor comunități în lupta împotriva violenței și a discriminării. Forul a fost organizat sub patronajul președintelui Azerbaidjanului Excelenței Sale Domnul Ilham Aliyev, în strânsă colaborare cu UNESCO, Alianța ONU a Civilizațiilor, Organizația Mondială ONU a Turismului, Consiliul Europei și Organizația Islamica pentru Educație, Știință și Cultură. Forul se defășoara o dată la doi ani și, prin urmare, este o platformă colectivă de promovare a dialogului intercultural prin acțiuni comune eficiente în vederea susținerii păcii și egalității, a încrederii reciproce și a înțelegerii pe planetă. Obiectivele vor fi realizate prin implementarea unor activitatăți pe parcursul următorilor doi ani.
Programul Forului a fost unul foarte bogat sub aspect intelectual, dar și tematic. Agenda a cuprins trei sesiuni plenare principale focusate pe următoarele teme: „Managmentul Diversității: colaborare multilaterală și multidimensională”, „Tineri pentru Pace: formarea forțelor care să se opună extremismului violent“ și „Migrația, o schimbare de locație și de securitate a persoanei“, precum și o serie de ateliere și mese rotunde, desfășurate în paralel.
Una dintre cele mai interesante și informative discuții a avut genericul “Rolului Drumului mătăsii în edificarea unui dialog al popoarelor vorbitoare de limbi turce”. ”Drumul mătăsii” reprezintă o valoare unică pentru umanitate.
În 1988, UNESCO a anunțat despre lansarea unui proiect de zece ani numit “Studiul integral al ”Drumului mătăsii” – calea dialogului”. Proiectul de revitalizare a ”Drumului mătăsii” a fost atât de eficient, încât a fost adoptată decizia de al extinde. Acesta presupune studierea amplă și cuprinzătoare a istoriei și civilizației, stabilirea de contacte culturale, economice și sociale strânse între Est și Vest, îmbunătățirea relațiilor dintre popoarele care populează continentul eurasiatic. Masa rotundă a fost organizată de Fondul Internațional pentru Cultura turcă și Patrimoniul Cultural turc. Crearea Fondului a fost inițiată de patru țări: Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan și Turcia. Fundația este o structură deschisă, iar în viitorul apropiat și Ungaria intenționează să devină membră a acestei structuri regionale. Fundația lucrează foarte mult pentru a promova proiecte în domeniul conservării culturii și a patrimoniului cultural al tuturor popoarelor turci. Acestui obiectiv i-a fost dedicată o reuniune specială.
Dna Gunay Afandiyeva, președinta Fundației, în alocuțiunea ei a prezentat activitățile organizației și performantele inregistrate. Dl Dusen Kaseinov, Secretar General al TURKSOY, a pus accent pe rolul capitalelor statelor turcice în stabilirea unui dialog intercultural. Președintele Comisiei Naționale a Turciei pentru UNESCO, Ocal Oghuz, a împărtășit din experiența sa de activitate în cadrul proiectelor desfășurate pe dimensiunea ”Drumului mătăsii”. Participanții la mesele rotunde au mai discutat și problemele ce țin de editarea cărților în limbile turcice: atât a celor semnate de autori turci, precum și cele traduse din clasica mondială; de funcționarea sistemului bibliotecar în țările turcice.
O discuție profundă au avut participanții și privind istoria popoarelor turce și viitorul lumii turcice. În acest context, s-a discutat și despre găgăuzi, comunitate etnica de origine turcă ;i de credință ortodoxă. Găgăuzii locuiesc în țări precum România, Bulgaria, Ucraina, Kazahstan, Rusia, Turcia și Grecia. Însă cea mai mare și cea mai compactă așezare a găgăuzilor se află în Republica Moldova. Pe o suprafață de 1.850 km2 locuiesc 134.000 de persoane, dintre care 82% sunt găgăuzi. În conformitate cu legislația Republicii Moldova, Găgăuzia (Gagauz Yeri) are o largă autonomie, care include și dreptul de a promova relații externe.
Republica Moldova participă activ la programul ”Drumul mătăsii” prin proiecte implementate în Găgăuzia. Partenerii în implementarea acestor proiecte sunt nu doar țările de origine turcă, ci și statele-membre ale Uniunii Europene. În ultimii ani în Găgăuzia au fost desfășurate numeroase proiecte sociale și economice în domeniile sănătății și educației, dezvoltării infrastructurii și atragerea investițiilor în economia formațiunii autonome, susținerea antreprenoriatului și a micilor afaceri, a dezvoltării turismului. Toate proiectele implementate sunt extrem de importante și au o contribuție esențială pentru îmbunătățirea calitativă a vieții locuitorilor autonomiei.
Există însă și lacune care urmează să fie lichidate. În primul rând, este vorba de studierea istoriei și culturii poporului găgăuz, precum și conservarea limbii găgăuze. Limba găgăuză este inclusă în Cartea Roșie a limbilor aflate pe cale de dispariție pe planeta noastră. În acest sens, administrația centrală a Republicii Moldova și conducerea Autonomiei Găgăuze au întreprins mai multe acțiuni, însă multe mai rămân de făcut. Unul dintre pașii importanți pe această cale ar putea fi aderarea Republicii Moldova la Fondul Internațional pentru Cultură Turcă și Patrimoniul Cultural Turc, și în rezultat “Procesul de la Baku” în dialogul culturilor în Republica Moldova, ar putea deveni un exemplu viu de cooperare multilaterală și multidimensională în consolidarea păcii și egalității.
Luminiţa Drumea,
Secretar General adj. al Comisiei Naţionale UNESCO în Republica Moldova