Să trăim ca-n Europa!

Președinția malteză în UE și implicațiile pentru Moldova, OP-ED

Malta flag in EU flag on fabric

Președinția malteză în UE și implicațiile pentru Moldova, OP-ED

18/12/2016
|
0 Comments
|

Din ianuarie 2017, Malta preia președinția rotativă în Consiliul Uniunii Europene, instituție prin intermediul căreia guvernele naționale ale statelor membre setează acțiunile UE și supraveghează procesul legislativ al UE. Prioritățile malteze pentru președinție cuprind dosare urgente pentru regiune, precum migrația, problema azilanților sau cea maritimă. Dar, la fel, Malta intenționează să pună în discuție soluții pentru vecinătatea sudică, care este principala sursă a fluxurilor migraționiste. Odată cu aceasta, Valetta introduce în programul președinției dimensiunea estică a frontierei europene, focusată în special pe Ucraina.

Până la Malta, alte două țări, Olanda și Slovacia, au împărțit președinția de-a lungul anului 2016. Potrivit practicii europene, președințiile rotative ale UE sunt pregătite de câte trei state membre, care stabilesc o agendă comună pentru 18 luni. Trio-ul asigurat de Olanda, Slovacia și Malta a permis ca agendă externă a UE pe perioada președinției să fie destul de echilibrată. Oricum, o mare parte din atenția președinției rotative a fost consumată de instabilitatea constantă la sud de bazinul Mării Mediterane. Falimentarea regimurilor politice, insecuritatea și conflictele armate din Africa de Nord și Orientul Apropiat au provocat criza refugiaților care, totodată, a sporit valul de migranți spre Europa.

Cu toate acestea, vecinătatea estică a rămas în priorități, în mare parte din cauza acțiunilor Rusiei îndreptate contra integrității teritoriale a Ucrainei, dar și pentru că din trio-ul președinției rotative face parte Slovacia, a cărei frontieră se mărginește nemijlocit cu teritoriul ucrainean.

Prioritățile președinției malteze

Spre deosebire de președinția slovacă (IPN, iulie 2016), cea malteză pune problema migrației în topul celor șase priorități, urmată de piața comună europeană, securitatea și incluziunea socială, vecinătatea europeană sudică, și într-o măsură mai mică cea estică, dar și problemele maritime.

Pe partea migrației, Malta se va concentra pe reformarea Sistemului European Comun de Azil și a oficiului european responsabil de acest domeniu. Malta figurează printre destinațiile mediterane ale azilanților și migranților, care tind să ajungă pe insulă venind din nordul Africii. În comparație cu Olanda și Slovacia, autoritățile malteze sunt cu adevărat interesate în distribuirea echitabilă a solicitanților de azil între țările membre. Astfel, până în septembrie 2017, 160 mii de azilanți din Grecia și Italia urmează să fie acceptați de către țările UE. Austria, Danemarca, Ungaria și Polonia sunt unicele țări care până în septembrie 2016 nu au acceptat niciun azilant, la polul opus fiind – Franța, Finlanda, Olanda, Portugalia și altele (Euroactiv, septembrie 2016). Malta insistă pe necesitatea eliminării cauzelor migrației, prin promovarea investițiilor durabile în Africa și vecinătatea europeană.

În domeniul pieții comune europene, obiectivele vor gravita în jurul promovării comerțului intraeuropean, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și mobilizarea investițiilor private pentru generarea locurilor de muncă pe timp de austeritate. Totodată, vor fi menținute eforturile pentru derularea proiectelor de eficiență energetică, ca modalitate de a reduce costurile pentru gospodării. De asemenea, este inclusă fortificarea securității livrărilor de produse energetice, extrem de importantă având în vedere tensiunile ruso-ucrainene pe marginea gazelor naturale. Aceasta generează riscuri pentru livrările către consumatorii europeni, în special după expirarea contractului privind tranzitul și livrările de gaze naturale în 2019. Situația dată se poate adeveri dacă Rusia reușește să construiască și să facă operațional gazoductul Turkish Stream până la finele lui 2019, suplimentat și cu Nord Stream II.

Securitatea se numără la fel în lista priorităților, cu accentul pe combaterea terorismului, crimei organizate, dar și infracțiunilor fiscale („spălarea banilor”). Pentru protejarea mai bună a frontierelor externe ale UE va fi continuat lucrul asupra creării sistemului înregistrare a intrărilor și ieșirilor pentru cetățenii din țările terțe. Mai mult ca atât, pregătiri vor fi făcute pentru lansarea Sistemului european de informație și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), aplicabil pentru cetățenii din țările terțe cu care UE a liberalizat regimul de vize, inclusiv pentru moldoveni.

Incluziunea socială a grupurilor vulnerabile și a minorităților reprezintă alt domeniu prioritar pentru președinția malteză. Combaterea violenței bazată pe gen, îmbunătățirea condițiilor femeilor pe piața muncii, dar și promovarea drepturilor minorităților sexuale, sunt preconizate de către autoritățile malteze.

Pe dimensiunea vecinătății europene, președinția malteză urmărește să accentueze rolul UE în stabilizarea vecinătății sale, cu accentul pe implementarea Strategiei Globale (IPN, iulie 2016). În mod particular, Malta este interesată în vecinătatea sudică a UE și mai mult în stabilizarea și unificarea Libiei, totalmente incontrolabilă de către autoritățile centrale ale țării, după căderea regimului lui Muammar Gaddafi, în octombrie 2011. Adițional la cazul Libiei, Malta țintește un set de dosare destul de dificile, precum dialogul palestino-israelian, războiul din Siria, tranziția democratică din Tunisia. Evident, autoritățile malteze se referă la aceste dosare prin prisma diplomației și a eforturilor depuse de EU, prin intermediul Serviciului European pentru Acțiune Externă. În final, președinția malteză subliniază importanța angajării și cu vecinătatea estică, referindu-se la susținerea Ucrainei și cooperarea cu Rusia pe problemele de ordin regional și internațional.

Subiectul administrării resurselor maritime se regăsește de asemenea pe agenda președinției malteze. Este indicată importanța unor politici cuprinzătoare și efective a UE în materie de guvernanță maritimă durabilă, cu accentul pe transpunerea conceptului de “economie albastră”.

Cum este vizată Moldova?

În general, prioritățile malteze înglobează acțiuni de importanță europeană sau malteză. Cu toate acestea, președinția malteză atinge două aspecte majore care au tangență cu Moldova.

În primul rând, aceasta se referă la prioritatea dedicată securității UE și a frontierelor externe ale acesteia. Mai exact, Malta readuce în discuție necesitatea instituirii Sistemului european de informație și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), obligatoriu pentru cetățenii țărilor terțe care pot călători fără vize în țările Schengen. Lansarea acestui sistem va produce anumite costuri, deocamdată evitate de către posesorii de pașapoarte biometrice din Moldova. Astfel, costurile per persoană ar putea fi de 13 euro, achitate la fiecare călătorie. Anual, se vor cheltui în jur de 5 milioane euro, la un număr de circa 400 mii de moldoveni, similar celui înregistrat în primul an de la liberalizarea vizelor cu UE (2014-2015).

Al doilea aspect care vizează Moldova, deși indirect, ține de vecinătatea estică, care pentru președinția malteză însumează susținerea Ucrainei și necesitatea unei colaborări cu Rusia pe dosare regionale și internaționale. Calitatea reformelor implementate în Ucraina se pot răsfrânge asupra Moldovei, la fel cum și eșecul acestora. Or, cu cât mai mult progresează țările vecine – România și Ucraina, cu atât mai mari sunt presiunile externe și interne asupra Moldovei, aflată la mijloc. Or, „puterea exemplului” din proximitate geografică poate fi un catalizator important pentru schimbări interne în Moldova.

Abordarea UE față de Rusia trebuie să rămână însă strict corelată cu riscurile pe care le comportă această țară pentru integritatea și stabilitatea Ucrainei și celorlalte țări din Parteneriatul Estic cu aspirații pro-europene. Mai mult ca atât, UE trebuie să-și concentreze eforturile pentru a proteja țările europene limitrofe și cele mai îndepărtate, care sunt în proces de convertire rapidă în regimuri liberale, prietenoase Rusiei și tolerante față de ambițiile geopolitice rusești în Europa.

În loc de concluzie

Președinția malteză poate avea implicații moderate spre minime pentru Moldova. Cu certitudine, aspectele ce țin de viitoarea supraveghere sistematică a cetățenilor din țările cu regim liberalizat de vize care călătoresc în UE (sistemul ETIAS) sau focusarea pe vecinătatea sudică contează pentru Moldova și alte țări din vecinătatea UE, care depind excesiv de UE.

Cu toate acestea, atenția UE pe Moldova este asigurată de Acordul de Asociere și implementarea acestuia. Or, cu cât mai activă și previzibilă va fi Moldova în raport cu UE, valorificând instrumentele de cooperare și finanțare, cu atât mai mult interes va fi din partea UE. Dar aceasta va depinde într-o oarecare măsură de viitoarele acțiuni ale noului președinte moldovean, Igor Dodon, vizavi de UE și Rusia.
Autor- Dionis Cenuşa

Sursa: ipn.md