Referendumul va propune alegerea directă a președintelui statului, reducerea numărului de deputați și a prevederilor imunității parlamentare.Platforma civică „Demnitate şi Adevăr” a creat duminică, 1 noiembrie, grupul de iniţiativă care să organizeze referendumul de alegere a preşedintelui ţării de către cetăţeni. De asemenea, spun organizatorii, miza plebiscitului ar fi lipsirea deputaţilor de imunitate parlamentară, precum şi micşorarea numărului acestora în Parlament, de la 101, cât sunt acum, la 71.
În dimineaţa acestei zile, în Piaţa Marii Adunări Naţionale au fost amplasate câteva zeci de corturi, fiecare reprezentând câte unul din raioanele ţării. Oamenii veniţi în PMAN au putut, la dorinţă, să-şi treacă numele pe două liste: una, prin care s-a constituit grupul de iniţiativă de organizare a referendumului şi, alta, prin care puteau deveni aşa numiţi „colectori” de semnături în favoarea referendumului, explică Inga Grigoriu, membră a Consiliului Marii Adunări Naţionale.
Activista se arată optimistă că iniţiativa va avea sorţi de izbândă şi semnăturile vor fi colectate până la încheierea mandatului actualului preşedinte, adică, până în martie anul viitor:
„Noi vom avea ca timp de colectare minim două luni, maxim trei luni, după care iniţiativa civică va fi prezentată în cadrul Legislativului, astfel încât să petrecem referendumul. Sigur că suntem optimişti, or, orice iniţiativă trebuie să pornească cu optimismul necesar, deşi totul depinde, în continuare, de Legislativ, pentru că ei vor lua seama de această iniţiativă civică de a petrece acest referendum.”
Europa Liberă: Un aspect la care se referă referendumul pe care vreţi să-l organizaţi ţine de imunitate. Vă propuneţi să lipsiţi parlamentarii de imunitate, aşa înţeleg?
Inga Grigoriu: „Da, este necesară scoaterea imunităţii deputaţilor. Asta se va referi la toţi parlamentarii care vor fi în Legislativul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar, vă imaginaţi un om care ar vrea să fie parlamentar fără imunitate?
Inga Grigoriu: „Toţi parlamentarii, practic, se ascund de cetăţenii Republicii Moldova, este imposibil să ai cu ei o comunicare. Mai mult decât atât, ei se ascund după acest privilegiu. Menirea Parlamentului este, totuşi, să adopte, să promulge legi, ei nu ar trebui să se teamă de cetăţeni şi în cazul când legea este încălcată, la fel ca orice cetăţean, să poată fi atât anchetaţi cât şi să răspundă în faţa organelor de drept.”
De la tribuna improvizată de Platforma „DA” în PMAN a fost anunţat numărul persoanelor care au venit astăzi la adunarea de constituire a grupului de iniţiativă – peste 3500. I-am întrebat pe câţiva de ce cred că preşedintele ar trebui ales de cetăţeni:
– „Am venit ca să depunem semnătura ca să fie ceva mai bine, vrem un viitor mai bun pentru copiii noştri, vrem scăpare de hoţii de la putere. Să facă reguli, legi în ţară. Multe alte care sunt în ţări europene, dar la noi nu sunt. La noi nu-i nimic bun, nimic”.
Europa Liberă: Dvs pentru ce preşedinte v-aţi da votul? Ce calităţi trebuie să aibă?
– „Să fie persoană responsabilă, să fie pentru popor. E vorba de o ţară întreagă în care oamenii trebuie susţinuţi şi ascultaţi, în primul rând. 24 din 24 de ore trebuie să se gândească cum să trăim mai bine, ca să avem un viitor sigur şi o ţară normală, stabilă”.
Europa Liberă: Republica Moldova e o ţară parlamentară, preşedintele nu are prea multe pârghii. Credeţi că dacă va fi ales de întreg poporul Parlamentul chiar va ţine cont de ce spune Preşedintele?
– „Părerea mea e că trebuie din Parlament daţi toţi afară. Să pună tineretul care stă fără lucru, care vor să fie în Parlament şi nu au bani.”
– „Noi, poporul, trebuie să ştim de la cine să cerem. Dacă l-am ales pe omul acesta, de la el trebuie să cerem. Astăzi s-a furat miliardul, e o treime din rezerva valutară a statului, dar preşedintele spune că el are probleme. Asta nu-i problemă la el. Acesta-i preşedinte? Dacă noi îl vom alege, înseamnă că vom cere să răspundă în faţa noastră. Dar l-au ales ei şi ei pot să ceară de la dânsul. Ce spun deputaţii, aceea face el. De aceea, noi vrem un preşedinte care să facă regulă în ţară”.
În după amiaza zilei, cei prezenţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale au ales şi echipa de conducere a grupului de iniţiativă, majoritatea membri şi lideri ai Platformei.
Pentru iniţierea referendumului, Platforma „DA” ar avea nevoie de peste 300 de mii de semnături, explică secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volentir:
„Dacă în urma verificării Comisia va constata că toate semnăturile sunt valabile şi legal colectate, înseamnă că aprobă o hotărâre în acest sens şi o transmite spre examinare Parlamentului. Legislativul în cel mult şase luni de zile va trebui să decidă asupra oportunităţii sau inoportunităţii de organizare a unui referendum pe tema anunţată de grupul de iniţiativă. Dacă va găsi de cuviinţă să organizeze referendumul, înseamnă că va adopta o hotărâre în acest sens şi, din momentul adoptării acestei hotărâri, Comisia va avea la dispoziţie 60 de zile pentru a organiza procedurile de desfăşurare a referendumului. Până la urmă, totul va decide Parlamentul. Această iniţiativă este doar o iniţiativă. Ea se va încununa cu succes doar dacă parlamentarii vor considera că este oportun desfăşurarea acestui referendum”.
Cel mai recent plebiscit de modificare a procedurii de alegere a preşedintelui a fost desfăşurat în septembrie 2010, atunci însă referendumul a eşuat pentru că la urne s-a prezentat un număr insuficient de alegători.
Sursa: europalibera.org