Să trăim ca-n Europa!

Panama Papers: Republica Moldova

Panama Papers: Republica Moldova

04/04/2016
|
0 Comments
|

Ion Sturza: „Cu ocazia investigației RISE, am aflat și ce s-a mai întâmplat între timp cu foștii mei parteneri”.

Documentele analizate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație, ce scot la iveală afacerile secrete ale unor politicieni, businessmani și sportivi de talie mondială – așa numitele Panama Papers – conțin dezvăluiri și despre Republica Moldova. Reporterii de investigație de la Rise Moldova, parteneri în cadrul anchetei jurnalistice globale, au publicat astăzi primul set de documente obținute de la firma de avocatură Mossack Fonseca din Panama. Acesta îl vizează pe fostul premier moldovean Ion Sturza, care, potrivit RISE Moldova, în 2005 s-ar fi aflat printre co-fondatorii unei firme înregistrate în offshore, mai exact, în Insulele Virgine ale Marii Britanii.
În 2005 Ion Sturza conducea filiala din Republica Moldova a companiei Rompetrol și era de câțiva ani în afara politicii moldovenești. Potrivit setului de documente publicat de RISE Moldova, fostul premier s-ar fi numărat printre fondatorii ai cel puțin două firme din zone offshore. Printre „partenerii săi de afacere” figurează miliardarul român Dinu Patriciu, pe atunci director general la Rompetrol România și Constantin Lutsenko care se afla în fruntea filialei de la Moscova a companiei petroliere. Ambele firme au fost înregistrate în Insulele Virgine Britanice, teritoriu considerat un „paradis fiscal”.

Solicitat de RISE Moldova, Ion Sturza a declarat că acele companii au fost create „pentru operațiuni maritime și care, din păcate, nu au fost niciodată utilizate, pentru că afacerea a eșuat”.

Luni, la scurt timp după publicarea documentelor de către RISE Moldova, Ion Stuza a venit cu precizări și pe rețeaua de socializare Facebook: „în procesul de afaceri complexe internaționale intri în relații cu foarte multe companii și persoane. Ce reputație au și ce fac ei după, nu ține de competența ta. Cu ocazia investigației RISE, am aflat și ce s-a mai întâmplat între timp cu foștii mei parteneri”.

Experții financiari nu oferă o definiție clară pentru companiile înregistrate în zone offshore, cunoscute și sub denumirea de „paradisuri fiscale”. În principiu, acestea sunt firme fondate în țări sau regiuni unde legislația fiscală prevede impozite foarte mici și unde lipsesc controalele de orice fel.

Asemenea relații economice sunt preferate și de politicieni sau oameni de afaceri din Republica Moldova, spune Ion Preașca, unul dintre membrii echipei de jurnaliști de la RISE Moldova care au analizat numitele documente „Panama Papers”. Marea problemă, constată Ion Preașca e că cei care stau în spatele acestor companii evită să le declare, prin urmare, pot fi bănuiți de implicare în tranzacții suspecte de bani:

„Asta e partea cea mai dubioasă. Încearcă să obții o informație din Insulele Virgine despre cutare sau cutare firma, informația este închisă. De ce i se spune paradis fiscal? Pentru că oferă taxe foarte mici. În cazul în care firmele ar plăti impozit pe venit, în Republica Moldova vorbim de 12 %, vă dați seama câți bani ar putea veni la buget. Pentru a-și proteja banii, pentru a nu plăti taxe, se utilizează zonele offshore. Și, desigur, pentrui operațiuni de spălare de bani.”

În prezent, spune Ion Preașca, documentele obținute de la firma de avocatură Mossack Fonseca din Panama și ce vizeză Republica Moldova sunt analizate pe îndelete de reporterii RISE Moldova. Pe parcursul acestei săptămâni, promite jurnalistul, urmează noi dezvăluiri despre afacerile din așa-numitele „paradisuri fiscale”.

Panama  Paper 2

Panama Papers: Revista presei internaționale
„Süddeutsche Zeitung”: dată fiind masa documentelor, 11,5 milioane (2,6 terabiți), revelațiile sînt doar la început.

Principalii membri ai consorțiumului International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) care au beneficiat de comoara respectivelor documente din Panama Papers sunt „New York Times” și „Washington Post”, chiar dacă de astă dată documentele au fost oferite inițial cotidianului din München „Süddeutsche Zeitung”. „Süddeutsche Zeitung” este cel care le-a împărțit cu toate celelalte zeci de alte ziare ale grupului, astfel încât revelațiile au apărut simultan în zeci de țări și în mai bine de o duzină de limbi.

„Washington Post” titrează direct că asociații lui Putin au pus două miliarde de dolari în conturi offshore. Este vorba de aceeași asociați și apropiați pe care „Le Monde” îi numește “clanul lui Putin”.

„Panama Papers – Ce trebuie să iasă la lumină” scrie „Süddeutsche Zeitung”, ziarul la originea revelațiilor, care explică în detaliu că, dată fiind masa documentelor, 11,5 milioane, sau altfel zis 2,6 terabiți, revelațiile sînt doar la început.

Putin, Poroșenko, Assad și fotbalistul Lionel Messi sunt numele cele mai emblematice expuse de cotidianul german.

„Süddeutsche…” explică, pe un ton de nuvelă polițistă, și cum a ajuns în posesia documentelor: de la un fictiv John Doe, care, scriind din America, a informat redacția (oarecum precum făcuse și Edward Snowden) că e în pericol de moarte și că are niște importante revelații de făcut. Atât „Süddeutsche…”, cât și „The Guardian” în Anglia explică în detaliu cum au decis jurnaliștii să verifice autenticitatea documentelor revelate acolo și fiabilitatea sursei.

În Spania, „El Pais” scrie că procuratura a deschis deja ancheta asupra lui Lionel Messi.

În Italia, „L’Espresso” scrie că nu mai puțin de 1.000 de cetățeni italieni apar în liste, ceea ce face din Italia una din țările cele mai bine reprezentate în acest scandal.

În Marea Britanie, „The Guardian” este ziarul care a beneficiat de un acces privilegiat la documente și care publică un întreg dosar, atât în versiunea tipărită cât și pe site-ul web, inclusiv cu elemente ludice, precum un montaj video care, imitând titlul unui vechi film polițist, transmite informația: „Cum să ascunzi un miliard”.

„The Guardian” subliniază faptul că pe liste se află și un număr de parlamentari britanici, precum și zeci de donatori către partidele politice din Marea Britanie.

În Belgia, ziarul membru al ICIJ este cotidianul francofon „Le Soir”, care citează reacția Kremlinului, potrivit căruia în spatele revelațiilor s-ar afla foști agenți CIA. Într-un editorial, „Le Soir” scrie însă că revelase o parte din ceea ce privește fraudele belgiene încă din 2013, dar că administrația fiscului nu a făcut nimic, pretextând o mare lipsă de mijloace. Multe din aceste fraude offshore, scrie „Le Soir”, au un „gust de sânge”. „Fraudele cu petrol din Angola, traficul cu armament destinat Siriei, nenumărate crime odioase acoperite de liniștea societăților-ecran.”

„Le Monde” este de asemenea unul din ziarele consorțiumului International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și în această calitate unul din ziarele care au avut acces privilegiat de la bun început la masa de documente. „Le Monde” subliniază că președintele ucrainean Petro Poroșenko a creat o societate offshore în plin război în teritoriile separatiste din Donbass. Tot „Le Monde” precizează că reacția Kremlinului a fost una de iritare și indignare, poziția oficială fiind aceea că este vorba de un complot pentru a calomnia Rusia și pe Putin personal.

Presa rusă a fost deosebit de tăcută, mass media controlate de govern abia menționând scandalul, cu excepția câtorva ziare, printre ultimele care și-au păstrat puțină independență, precum „Novaia Gazeta”. „Novaia Gazeta” are însă un statut special, întrucât este membru al ICIJ, precum „Kyiv Post” în Ucraina, care îl pune direct în cauză pe președintele Poroșenko, amintind de asemenea că acesta a creat o societate offshore în plin război în teritoriile separatiste din Donbass.

Când a devenit președinte în 2014, Poroșenko a promis că va combate corupția și că va vine fabricile de dulciuri Roshen pentru a se consacra țării.
Apare acum că Poroșenko și-a mutat banii și afacerile în insulele britanice Virgin Islands (BVI), un paradis fiscal în afara oricărei jurisdicții internaționale.

Asta riscă să furnizeze argumente adversarilor semnării acordului de asociere UE-Ucraina, care organizează un referendum în Olanda miercuri 6 aprilie, dar riscă să pună în pericol și împrumuturile pe care Ucraina le așteaptă de la FMI și SUA.

Sursa: europalibera.org