Să trăim ca-n Europa!

Odiseea electorală europeană continuă și în 2018: ce europeni sunt chemați la urne pentru alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale

alegeri-europarlamentare

Odiseea electorală europeană continuă și în 2018: ce europeni sunt chemați la urne pentru alegeri prezidențiale, parlamentare sau locale

05/01/2018
|
0 Comments
|

Dacă 2017 a fost considerat de mulți drept anul marilor teste electorale pentru viitorul Uniunii Europene în condițiile în care trei țări fondatoare ale UE (Olanda, Franța și Germania) și-au decis viitorul politic sub semnul disputei dintre forțele tradiționale și pro-europene și formațiunile centrifuge și extremiste, 2018 va fi un an dens și variat din perspectiva alegerilor la care cetățenii din 21 de țări europene (14 în UE, 2 în Balcanii de Vest și 5 în vecinătatea estică) vor fi chemați la urne pentru alegeri prezidențiale, parlamentare ori locale.

De departe, vedeta electorală a anului va fi Rusia și alegerile prezidențiale în cadrul cărora Vladimir Putin este așteptat să fie revalidat pentru a doua oară consecutiv și pentru a patra oară în fruntea țării, fapt ce i-ar permite să rămână la putere până în anul 2024. Deloc de neglijat sunt și recent anunțatele alegeri anticipate legislative din Italia, o altă țară fondatoare a Uniunii Europene, alegerile parlamentare din Ungaria sau Republica Moldova, dar și alegerile locale din Polonia, o țară ce a înregistrat pe finalul anului trecut o premieră negativă prin lansarea procedurii de activare a articolului 7 din Tratatul UE privind riscul încălcării valorilor fondatoare și fundamentale ale UE.

Alegeri prezidențiale vor avea loc în patru țări UE (Cipru, Cehia, Finlanda, Irlanda) și cinci non-UE (Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Rusia – în est și Muntenegru – în Balcanii de Vest). Alegeri generale se vor desfășura în șase state ale Uniunii (Italia, Letonia, Luxemburg, Slovenia, Suedia, Ungaria) și două non-UE (Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova). Alegeri locale vor avea loc în patru țări membre ale UE: Belgia, Olanda, Marea Britanie și Polonia.

CaleaEuropeana.ro vă propune o trecere în revistă a câtorva din cele mai importante examene electorale din 2018 în Europa, un an ce precede ”marea întâlnire a europenilor cu democrația” în cadrul alegerilor europarlamentare din mai-iunie 2019.

Alegeri prezidențiale în Cehia (12-13 ianuarie 2018)

La cinci ani distanță după ce a devenit primul președinte ceh ales în mod direct, Miloš Zeman, candidează pentru nou mandat. Considerat de mulți drept un ”cal troian” al Rusiei, Zeman este așteptat să câștige primul tur, iar în cazul în care va obține victoria în turul secund (26-27 ianuarie) ar urma să formeze un parteneriat politic dificil pentru Uniunea Europeană cu noul premier, Andrej Babiš, considerat un lider populist.

Alegeri legislative în Italia (4 martie 2018)

La 28 decembrie 2017, președintele Sergio Mattarella a decis după dizolvarea Parlamentului de la Roma și convocarea alegerilor anticipate în Italia, stat fondator al UE și una dintre cele mari forțe europene alături de Germania, Franța și Marea Britanie. Alegerile din Italia se anunță complicate din varii motive.

Acesta va fi primul scrutin după eșecul referendumului constituțional din decembrie 2016 care l-a costat poziția de prim-ministru pe Matteo Renzi, dar și poziția fruntașă a partidului său (Partidul Democrat, de centru-stânga), contestată în prezent de Partidul Mișcarea Cinci Stele, formațiune populistă și euro-sceptică. Totodată, alegerile din 4 martie vor consemna și revenirea pe scena electorală a lui Silvio Berlusconi, lider al Partidului Forța Italia din 1994 și premier al Italiei în trei rânduri, care speră să obțină suficiente voturi pentru a influența jocurile de putere de la Roma.

La ultimele alegeri anticipate convocate pe tărâm european – la 8 iunie 2017 – premierul britanic Theresa May a pierdut majoritatea în Parlamentul de la Londra, complicând poziția sa în negocierile pentru Brexit.

Alegeri prezidențiale în Rusia (18 martie 2018)

În ziua în care Rusia aniversează patru ani de la anexarea ilegală a Crimeei, Vladimir Putin își așteaptă cea de-a patra reconfirmare a sa în fruntea Federației Ruse, fapt ce i-ar putea permite să rămână la putere până în 2024.

În vreme ce criza ucraineană, anexarea Crimeei și războiul informațional purtat de Moscova cu Occidentul vor rămâne motive de menținere a stadiului actual tensionat al relațiilor dintre Rusia și NATO, respectiv UE, rămânerea pe poziții a lui Vladimir Putin, aflat la putere de pe 31 decembrie 1999, ar putea complica și mai mult relațiile menționate. Mai mult, există și teama că Putin va profita de contextul favorabil pentru a pune din nou presiune pe Europa și de a submina poziția SUA în lume, profitând de retragerea americană din mai multe dosare și de problema nord-coreeană.

De asemenea, poziția Rusiei la nivel global nu a fost slăbită de sancțiunile occidentale, iar recenta decizie de concesionare pentru 49 de ani către Rusia a bazei militare siriene de la Tartus din Marea Mediterană, inclusiv prin posibilitatea de a amplasa vase nucleare, indică un climat de insecuritate la granițele Europei.

Alegeri generale în Ungaria (aprilie – mai 2018)

Viktor Orban (FOTO: Facebook.com/Donald Tusk)
Unul dintre actorii dominanți ai grupului țărilor de Vișegrad, premierul maghiar Viktor Oban are ambiția revenirii la o majoritate de două treimi în Parlament pierdută în anul 2015, o majoritate ce anterior i-a permis liderului de la Budapesta să modifice constituția și să întreprindă modificări legislative majore.

Membru al celei mai mari familii politice europene – PPE – Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a adoptat prin liderul său o poziție populistă și uneori anti-europeană, îndeosebi în chestiuni privind cotele de migranți și valorile fundamentale ale democrației și statului de drept. Cu toate acestea, formațiunea este considerată favorită în cadrul scrutinului în care principalul rival este partidul de extremă dreata Jobbik.

Alegeri locale în Polonia (finalul anului 2018)

Deși data lor exactă nu a fost încă stabilită, alegerile locale din Polonia de la finalul acestui an dețin o importanță majoră în stabilirea direcției în care va merge țara în anii viitori. Confruntată cu situația lansării procedurii pentru activarea articolului 7 privind încăldarea valorilor fundamentale și fondatoare ale UE, formațiunea de la putere – Lege și Justiție (PiS) – s-ar putea afla fie în fața unei reconfirmări a puterii sale, fie ar putea pierde scrutinul care i-ar diminua poziția politică în teritoriu, cu un an înainte de alegerile legislative (2019).

Pe de altă parte, alegerile se vor desfășura sub o reformă electorală pe care opoziția a criticat-o puternic considerând că favorizează partidul de la guvernare. Măsurile reformei prevăd limitarea mandatelor de primar la un număr de două sau înlăturarea votului prin corespondență.

Alegeri parlamentare în Republica Moldova (noiembrie 2018)

Considerată cândva ”campionul Parteneriatului Estic”, Republica Moldova revine la urne la doi ani distanță după alegerea pro-rusului Igor Dodon în funcția de președinte și la patru ani de la alegerile precedente în urma cărora stabilitatea politică a fost puternic afectată. Majoritatea pro-europeană a întâmpinat dificultăți în a crea un guvern. Bilanțul politic al celor patru ani de la alegerile din 2014 arată astfel: trei premieri în fruntea a trei guverne și doi premieri interimari.

Pe de altă parte, avântul reformelor pro-europene s-a diminuat în ultimii ani, iar alegerile de la finalul lui 2018 ar putea fi decisive pentru viitoarea traiectorie în politica externă a Chișinăului: spre vest sau spre est.

Calendarul aproximativ și tipurile de alegeri din 2018

1) 12-13 ianuarie/ 26-27 ianuarie: alegeri prezidențiale în Cehia;

2) 28 ianuarie: alegeri prezidențiale în Cipru;

3) 28 ianuarie: alegeri prezidențiale în Finlanda (primul tur);

4) februarie: alegeri prezidențiale în Armenia;

5) 4 martie: alegeri legislative în Italia;

6) 18 martie: alegeri prezidențiale în Rusia;

7) 21 martie: alegeri locale în Olanda;

8) aprilie: alegeri prezidențiale în Muntenegru;

9) aprilie – mai: alegeri legislative în Ungaria;

10) 3 mai: alegeri locale în Marea Britanie;

11) iulie: alegeri legislative în Slovenia;

12) 9 septembrie: alegeri legislative în Suedia;

13) până la 1 octombrie: alegeri legislative în Luxemburg

14) până la 6 octombrie: alegeri legislative în Letonia

15) 7 octombrie: alegeri parlamentare în Bosnia și Herțegovina;

16) 14 octombrie: alegeri locale în Belgia;

17) 17 octombrie: alegeri prezidențiale în Azerbaidjan;

18) octombrie: alegeri prezidențiale în Georgia;

19) noiembrie: alegeri parlamentare în Republica Moldova;

20) noiembrie: alegeri prezidențiale în Irlanda;

21) finalul anului (dată neprecizată): alegeri locale în Polania;

SURSA: caleaeuropeana.ro