România și UE cer într-un glas autorităților de la Chișinău să implementeze reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu UE.
Președintele moldovean, Nicolae Timofti, a efectuat miercuri ultima sa vizită oficială la București în calitate de șef al statului. Mandatul actualului președinte al Republicii Moldova expiră peste o lună.
Nicolae Timofti a fost întâmpinat la Palatul Cotroceni cu onoruri militare, iar președintele moldovean i-a conferit lui Klaus Iohannis „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova. Liderul de la București a reiterat că România va acorda Republicii Moldova creditul promis de 150 milioane de euro și ajutorul umanitar, dar numai după ce Chișinăul va înregistra progrese vizibile în domeniile reformării sectorului bancar și de justiție.
Klaus Iohannis: „Puteți conta pe noi, dar faceți reforme!”
Președintele Nicolae Timofti l-a asigurat pe omologul său român că criza politică de la Chișinău și problemele instituționale nu au afectat în niciun fel dialogul politic și economic între cele două maluri ale Prutului. „Dimpotrivă, am sentimentul că greutățile prin care trecem în Republica Moldova ne-au apropiat și mai mult, iar perspectivele de colaborare devin tot mai evidente, de neocolit. Sprijinul constant și valoros pe care România ni-l acordă în multe domenii este de necontestat. În primul rând acest sprijin se exprimă prin asistența acordată în ceea ce privește parcursul nostru european. Succesele pe care le-am înregistrat în trecut pe această dimensiune se datorează în mare măsură și autorităților de la București, cărora le mulțumesc”, a menționat Nicolae Timofti.
„Puteți să contați pe noi! Suntem aproape, suntem hotărâți să vă sprijinim în drumul pe care Republica Moldova l-a început de câțiva ani – drumul european”, a menționat Klaus Iohannis.
Noul semnal trimis de București autorităților moldovene vine la numai două zile după ce miniștrii de externe ai UE au adoptat luni o listă cu 13 concluzii foarte dure privind situația din Republica Moldova, în care cer Guvernului de la Chișinău să se clarifice frauda bancară din 2014, să revadă legislația ce vizează radiodifuzorii care dețin mai multe licențe de emisie (astfel monopolizând piața media) și să aleagă un guvernator la Banca Națională, precizând că acesta trebuie să fie neafiliat politic. De asemenea, europenii au reiterat că urmăresc îndeaproape situația politică din Republica Moldova, precizând că „dificultățile pot fi soluționate doar prin dialog constructiv între toate forțele politice din țară și având în vedere așteptările cetățenilor moldoveni. E nevoie de reforme cu rezultate tangibile pentru a redobândi încrederea oamenilor”, se arată în documentul emis de Consiliul Uniunii Europene.
Frank-Walter Steinmeier: „Vom ajuta Moldova, dar faceți reforme!”
„Este absolut clar că Republica Moldova va beneficia de suport european, poate chiar mai mult decât în trecut, în condiţiile în care să reiniţieze reformele”, a menționat ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.
Șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a promis că autoritățile vor persevera și, „la nivel de Parlament, începând cu prima şedinţă plenară, ne vom mişca mai accelerat, în aşa fel încât reformele despre care vorbim atât de mult să se realizeze”.
Și premierul moldovean Pavel Filip a reacționat la rezoluția Consiliului Uniunii Europene. El a spus că știe ce are de făcut și a dat asigurări că actualul Guvern „are voință politică să ducă Moldova mai departe pe calea europeană”: „Am făcut cunoştinţă cu poziția exprimată de Consiliul Uniunii Europene în privința Republicii Moldova. Mesajele sunt clare și le înţelegem perfect”.
Ce-au înțeles guvernanții moldoveni?
La modul practic se întâmplă, însă, exact invers. Cu o zi înainte ca miniștrii de externe ai UE să aprobe rezoluția respectivă, Guvernul de la Chișinău a respins inițiativa ce prevedea demonopolizarea pieței mediatice. Și tot săptămâna trecută, Consiliul Superior al Magistraturii l-a reales în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție pe Mihai Poalelungi, despre care presa a scris că ar deservi regimul oligarhic.
„Concluziile adoptate de Consiliul Miniștrilor UE cu privire la Republica Moldova reflectă în totalitate situația de criză profundă în care ne aflăm. (…) Vom monitoriza îndeaproape modul în care Guvernul va îndeplini aceste cerințe reconfirmate într-o formă foarte clară și categorică de Uniunea Europeană”, a comentat liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă. În opinia sa, este foarte important ca susținerea partenerilor de dezvoltare să se bazeze pe indicatori și rezultate concrete, „nu doar pe bifarea dacă o lege a fost adoptată sau nu”.
Iar șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a atenționat într-un interviu pentru „Europa Liberă” că Moldova își epuizează ultima şansă când poate demonstra Uniunii Europene că este capabilă să ducă la bun sfârșit reformele începute. „Cred că toată lumea este de acord că avem nevoie de nişte termeni-limită de implementare a reformelor, e nevoie de un calendar foarte clar pentru anumite schimbări care urmează să se producă. Cred că cel mai apropiat termen ar fi Consiliul de Asociere, care urmează să aibă loc la mijlocul lunii martie şi ne aşteptăm că în şedinţa acestui Consiliu să fie trasat foarte clar ce anume şi când urmează să se facă”, a spus șeful Delegației UE la Chișinău.
Sursa: DW.com