Interviu cu Andrei Galbur, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene acordat ediției EurActiv.com.
Noul guvern are o Foaie de parcurs explicită în care se menţionează ceea ce are de făcut, elaborată împreună cu partenerii europeni, a declarat viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, într-un interviu acordat în exclusivitate EurActiv.com
Andrei Galbur este diplomat de carieră şi nu a fost niciodată afiliat politic. El şi-a început activitatea în ministerul de externe în 1995, ocupând diferite posturi. El a lucrat în mai multe misiuni diplomatice la Viena, Washington DC, a avut şi funcţia de ambasador al Republicii Moldova la Moscova, apoi viceministru de externe înainte de a fi numit ministru în data de 20 ianuarie 2016.
EurActiv.com: Astăzi (27 iunie), se marchează cea de-a doua aniversare de la semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ce semnificaţie are acest lucru pentru ţara dumneavoastră ?
În primul rând, aş dori să vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a vorbi în cadrul acestui interviu. Şi în al doilea rând, întradevăr serbăm doi ani de la semnarea Acordului de Asociere între Moldova şi Uniunea Europeană, dar în această zi de vineri (1 iulie) vom sărbători şi intrarea în vigoare deplină a acordului, acesta fiind deja ratificat de toate statele membre ale UE. Voi încerca sa-i fac un rezumat succint spunând că Moldova s-a angajat pe un drum de modernizare ireversibil, conform modelului european, în virtutea punerii în aplicare a unor reforme cruciale în cele mai importante domenii ale vieţii şi societăţii moldoveneşti. Acest lucru permite cetăţenilor moldoveni să vadă o perspectivă mai bună în viitor.
EurActiv.com: De fapt, ţara dumneavoastră a ratificat acordul într-un timp record, în doar câteva zile. De asemenea, aţi avut noroc că nicio ţară din Uniunea Europeană nu a propus referendum, aşa cum a făcut Olanda cu Ucraina. Poate fi aceasta fapt şi pentru că ţara dumneavoastră este mai mică şi nu atrage atenţia unor populişti precum Geert Wilders?
Este o combinaţie de factori. Evident să fii o ţară mică uneori te poate ajuta, deci acesta poate fi un factor. Dar partea esenţială a fost, de asemenea, determinarea autorităţilor noastre să urmeze acest model şi să să se angajeze prompt în implementarea acordului chiar înainte ca acesta să intre pe deplin în vigoare. A fost o muncă enormă de realizat la nivel naţional pentru a pregăti terenul pentru semnarea acordului. Efortul nu a fost deloc uşor şi a implicat întreaga echipă guvernamentală, dar a existat întotdeauna un nivel de încredere în rândul statelor membre UE, în sensul că Moldova va reuşi să supravieţuiască angajamentelor luate. Deci, întradevăr, am avut noroc să nu fim supuşi unui referendum. Din păcate, nu am fost norocoşi în menţinerea acelui nivel de încredere, atât în interiorul ţării cât şi în cel al partenerilor europeni. Probabil sunteţi conştienţi de evoluţia situaţiei din 2014-2015, ceea ce dus la o scădere dramatică a încrederii în clasa politică moldovenească. Am avut noroc atunci dar s-ar putea să nu mai fim la fel de nororcoşi acum, pentru că aşteptările care s-au abătut peste noi au crescut semnificativ, nu doar să facem declaraţii frumoase, dar şi să le punem în aplicare.
EurActiv.com: Spuneţi frecvent că Moldova nu este o ţară stabilă din punct de vedere politic. Ea are mari probleme cu corupţia, şi un scandal imens a zguduit societatea atunci când un fost prim-ministru a început să fie cercetat în cazul furtului bancar (Vlad Filat, a fost condamnat la 9 ani de închisoare, la 28 iunie, a doua zi după ce a avut loc acest interviu). Eu cred că guvernul din care faceţi parte a fost numit chiar guvernul de ultimă şansă. Există garanţii că Moldova va deveni mai stabilă din punct de vedere politic, şi nu-şi va schimba cursul de fiecare dată când se confruntă cu alegeri? Am văzut mişcări puternice pro-ruseşti în ţara dumnevoastră, propaganda rusească este foarte rezistentă. Ar putea actuala atitudine pro-europeană să fie inversată ?
Aveţi dreptate, întradevăr acest guvern a fost numit un guvern de ultimă şansă. Şi aceasta abordare o avem în vedere atunci când ne dirijăm treburile. Avem o înţelegere foarte clară că nu fom face politică în guvern, în schimb vom discuta doar politici. Politica a fost lăsată în seama Parlamentului. Avem o Foaie de parcurs foarte explicită cu tot ceea ce trebuie să facem, pe care am dezvoltat-o cu partenerii noştri din UE. Este un angajament politic semnat atât de către primul-ministru cât şi de preşedintele parlamentului, care conţine 82 de acţiuni ce urmează a fi convenite până la sfarşitul sesiunii parlamentare de primăvară/vară la 31 iulie. Am realizat aproximativ 70 % din aceste acţiuni, şi tratăm acest lucru foarte serios. Acest guvern înţelege că ţara are nevoie de stabilitate, ca este nevoie să fie recâştigată încrederea societăţii, care a avut de suferit în mod dramatic în urma imensului scandal al furtului bancar, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră.
Fostul prim-ministru este cercetat, şedinţele de judecată sunt în etapa finală, şi am înţeles că mai sunt şi alte cazuri în aşteptare şi vor fi investigate mai multe persoane. Avem de restabilit deasemenea încrederea şi în sistemul judiciar, să arătăm că depunem eforturi considerabile în lupta cu corupţia, să efectuăm reforme serioase în sectorul financiar-bancar pentru a da asigurări că asemenea fapte nu se vor mai întâmpla din nou, să cream condiţii pentru îmbunătăţirea climaturilui de afaceri din Moldova, să angajăm societatea civilă să participe astfel încât să simtă un sentiment de apartenenţă a acestor reforme. Aşadar este întradevăr ultima şansă care dacă nu-i reuşeşte guvernului, va fi un eşec al întregii clase politice, în special a majorităţii parlamentare, care a votat acest guvern. Este o muncă imensă pe care trebuie să o efectuăm, iar presiunea timpului este extrem de mare, iar noi vedem acest lucru în termeni reali. Nu este nevoie să reinventăm roata, totul este clar, noi doar trebuie să punem totul în aplicare.
EurActiv.com: Trebuie să fiţi conştienţi că UE nu este în forma sa cea mai bună, Comisia deasemenea a fost numită „Comisia de ultimă şansă” şi s-ar putea să nu fie disponibilă să ajute ţara dumneavoastră mereu.
Întradevăr, realizarea acestor reforme fără sprijinul partenerilor noştri nu este foarte uşor, dar noi mereu spunem că reformele pe care le implemetăm acum, nu le facem pentru Bruxelles, nu le facem nici pentru alte capitale din UE. Noi le facem pentru Moldova. Acesta este un alt element-cheie din centrul activităţii guvernamentale. Cel mai bun mod pentru noi să arătăm că suntem dedicaţi trecutului european este prin a rămâne cu ochii pe minge, indiferent de ceea ce se întâmplă pe plan intern în UE. Evident că urmărim îndeaproape ce se întâmplă în Marea Britanie cu referndum-ul, şi cred că toată lumea are nevoie de puţin mai mult timp pentru a evalua în mod clar şi să înţeleagă care sunt urmările acestui fapt. Dar aşa cum a spus şi prim-ministrul moldovean, ne angajăm să continuăm reformele şi ne bazăm pe sprijinul partenerilor noştri europeni. Cel mai bun mod de a-i încuraja sa ne susţină în continuare este să punem în aplicare acest pachet de reforme cruciale.
EurActiv.com: Există un partener în Uniunea Europeană care este destul de relevant pentru ţara dumneavoastră, şi vorbiţi aceaşi limbă. Mă refer la România, bineînţeles. Cum aţi descrie relaţia cu România ?
Avem o relaţie excelentă în calitate de vecini care împărtăşesc un patrimoniu comun istoric, lingvistic şi cultural. Acest fapt este clădit pe recunoaşterea de către România a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei pe de o parte – România a fost de fapt prima ţară care a recunoscrut independenţa noastră – dar, de asemenea, pe sprijinul puternic din partea Bucureştiului pentru agenda europeană a Republicii Moldova. Aşadar ne construim relaţia noastră pe aceşti doi piloni importanţi. Ca orice relaţie între vecini, am avut parte de suişuri şi coborâşuri, dar de-a lungul ultimilor ani am reuşit să stabilim o relaţie stabilă şi pragmatică, care sunt convins că va continua indiferent de evoluţiile politice din cele două ţări.
EurActiv.com: Regimul liberalizat de vize se derulează de doi ani. Funţionează acesta bine?
Da, am avut aproximativ un milion de deţinători de paşapoarte biometrice care călătoresc în ţările din UE, în special în spaţiul Shenghen. Cetăţenii noştri înţeleg regulile foarte bine. Avem un procent foarte scazut de cetăţeni care sunt returnaţi în ţară din cauză că ar încălca aceste reguli, aş spune că experienţa noastră de călătorie fără vize este una remarcabilă.
Întrebare: Dar cum este relaţia cu celălalt vecin important, Ucraina ?
Aceasta este, de asemenea, o relaţie importantă pentru noi. Din punct de vedere geografic, avem doar doi vecini: România şi Ucraina. Aşa că noi ne construim relaţiile noastre cu ei bazându-ne pe valorile care ne unesc. Ştim că aspiraţiile Ucrainei de integrare europeană sunt la fel de puternice ca şi ale Moldovei, de asemenea lucrăm îndeaproape pentru impulsionarea relaţiilor noastre comerciale. Ucraina este un partener-cheie în reglementarea transnistreană, în calitate de mediator în formatul de negocieri „5+2”, şi din păcate împărtăţim de asemenea ghinioanele şi problemele unor regiuni separatiste, care implică totodată un anumit grad de cooperare cu Kiev.
EurActiv.com: Este conflictul transnistrean unul îngheţat care poate fi reanimat în momentul în care Rusia decide să intervină ?
Noi nu concepem un asfel de scenariu, deşi nimeni nu exlude nimic. Evenimentele din Ucraina, în special, a făcut orice tip de progres dificil, sau să putem prezice cum va evolua situaţia. Abordarea noastră este bazată în exlusivitate pe încercarea de a găsi o soluţie diplomatică prin mijloace paşnice, bazată pe respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova prin acordarea unui statut special regiunii transnistrene. Noi lucrăm intens pentru menţinerea unui dialog pragmatic şi constructiv cu Moscova, la cel mai înalt nivel, iar recent au avut loc o serie de întrevederi bilaterale de nivel înalt şi vizite la nivel de prim-miniştri, vice prim-miniştri şi miniştri ai afacerilor externe. Menţionez că mă voi vedea iar cu ministrul rus de externe Lavrov în această vineri (1 iulie) la Soci, unde voi participa la Reuniunea ministerială de cooperare la Marea Neagră. Încercăm să implicăm colegii noştri într-un dialog pragmatic, cu ajutorul unor mediatori pe care i-am menţionat deja, cum ar fi Ucraina, Rusia şi OSCE. În calitatea sa de preşedinte al OSCE, Germania a jucat în acest sens un rol activ şi chiar proactiv. De asemenea, ne bazăm pe sprijinul observatorilor din SUA şi din UE. Aşadar abordarea este de a menţine un dialog fluent, pentru a păstra părţile implicate în mod constructiv, astfel încât să se evite orice pretext pentru escaladarea situaţiei din regiune.
Interviul a fost realizat de Georgi Gotev, Senior-editor EurActiv.com