Să trăim ca-n Europa!

Liderii UE au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova

Liderii UE au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova

25/06/2021
|
0 Comments
|

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene nu au căzut la un acord cu privire la organizarea unui summit UE-Rusia, o propunere franco-germană care a tensionat discuțiile din cadrul Consiliului European și a împărțit summitul între Est și Vest, însă au decis să continue explorarea “formatelor și condiționalităților în ceea ce privește dialogul cu Rusia”.

Cei 27 de șefi de state sau de guverne au dezbătut joi, în cadrul summitului UE de la Bruxelles, starea precară a relațiilor cu Federația Rusă având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni.

Discuția despre Rusia “a fost dură”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nausėda la ieșirea din clădirea summitului, calificând că “este prea devreme” să fie organizată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, “deoarece până acum nu vedem schimbări radicale de comportament”.

Potrivit concluziilor adoptate, Consiliul European se așteaptă din partea conducerii Rusiei să dea dovadă de o implicare și de un angajament politic mai constructive și să pună capăt acțiunilor împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe. Totodată, liderii europeni invită Rusia să își asume în întregime responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare depline a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE.

Inițiatoare a acestei propuneri alături de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel a subliniat la finalul primei zile a summitului că liderii au convenit să poarte un ”dialog” cu Rusia, dar nu şi asupra formatului pe care ar trebui să-l aibă apropierea de Kremlin.

Nu am putut conveni astăzi că ne vom întâlni imediat la nivel de lideri, dar ceea ce este important pentru mine este ca formatul de dialog să rămână și să lucrăm la el. Personal, mi-aș fi dorit un pas mai curajos, dar și acest lucru este în regulă și vom continua să lucrăm”, a spus Merkel, în timp ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis să anuleze conferința de presă comună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un demers tradițional la finalul unei zi a summitului.

Astfel, “Consiliul European reiterează deschiderea Uniunii Europene față de o cooperare selectivă cu Rusia în domenii de interes pentru UE. Acesta invită Comisia și Înaltul Reprezentant să elaboreze în acest sens opțiuni concrete, inclusiv condiționalități și pârghii de acțiune, în vederea analizării lor de către Consiliu, cu privire la tematici cum ar fi clima și mediul, sănătatea, precum și cu privire la anumite chestiuni de politică externă și de securitate și chestiuni multilaterale, cum ar fi JCPOA, Siria și Libia”, se arată în textul concluziilor.

În acest context, Consiliul European va explora formate și condiționalități în ceea ce privește dialogul cu Rusia, mai punctează liderii europeni.

Deși a existat această discuție privind reluarea dialogului cu Rusia, limbajul diplomatic cu privire la Moscova se menține în continuare dur, evocându-se inclusiv noi sancțiuni economice, înfăptuirea justiției privind doborârea aeronavei MH17, sprijinul față de partenerii estici și coordonarea cu partenerii, o referire indirectă la SUA.

În ceea ce privește consolidarea rezilienței, “Consiliul European subliniază necesitatea unui răspuns ferm și coordonat din partea UE și a statelor sale membre la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală și destabilizatoare din partea Rusiei, utilizându-se pe deplin toate instrumentele aflate la dispoziția UE și asigurându-se coordonarea cu partenerii”.

“În acest scop, Consiliul European invită, de asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancțiuni economice”, au mai decis liderii.

De asemenea, Consiliul European subliniază necesitatea aprofundării și a intensificării în continuare a legăturilor politice, economice și interpersonale, precum și a cooperării cu partenerii estici cu scopul de a spori reziliența acestora, un paragraf promovat inclusiv de România în condițiile în care ministrul de externe Bogdan Aurescu conduce o delegație româno-austriaco-lituaniană într-un turneu în Azerbaidjan, Armenia și Georgia, având mandat din partea Înaltului Reprezentant să întărească profilul geopolitic al UE în vecinătate.

Consiliul European a condamnat din nou limitările care afectează libertățile fundamentale în Rusia, precum și restrângerea spațiului de acțiune al societății civile, iar șefii de state sau de guverne au invitat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să prezinte propuneri în acest sens.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între preşedinţii rus şi american, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus miercuri, prin intermediul ambasadorilor țărilor lor la UE, organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Rusiei Vladimir Putin, subiect care a tulburat apele înaintea Consiliului European de la Bruxelles.

Astfel, Merkel a pledat ca Uniunea Europeană trebuie să stabilească un “contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp “să creeze mecanisme” pentru a răspunde “împreună” la “provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei.

Spre deosebire de Merkel, președintele francez Emmanuel Macron a formulat o replică devenită deja familiară despre cum statele membre ale UE trebuie să se angajeze într-un “dialog exigent” cu Rusia “pentru a ne apăra interesele ca europeni”.

Deși Franța și Germania au fost susținute de Austria, opoziții au fost manifestate din partea Lituaniei, Estoniei și chiar a Olandei. Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a pledat ca Uniunea Europeană să își exprime cu fermitate poziția bazată pe valori și a recunoscut că trebuie găsit un canal de comunicare în chestiuni globale.

Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei. Însă, motivele de tensiuni sunt multiple, de la cazurile Skripal și Navalnîi la activități de spionaj în țările UE, atacuri cibernetice și campanii de discreditare a Uniunii Europene.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că preşedintele Vladimir Putin susţine propunerea franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus. Cu o zi înaintea lansării acestei propuneri, Vladimir Putin a pledat pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit. El a dat asigurări că Rusia este deschisă ”unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate ”de la Atlantic la Pacific”.

SURSA: caleaeuropeana.ro