Să trăim ca-n Europa!

La Chişinău lipseşte voinţa reală de a afla unde a dispărut un miliard de dolari

La Chişinău lipseşte voinţa reală de a afla unde a dispărut un miliard de dolari

29/03/2016
|
0 Comments
|

Premierul Moldovei, Pavel Filip, a facut o vizita la Bruxelles, in 16 martie, incercand sa recupereze bunavointa si sprijinul Uniunii Europene pentru tara sa. Nu a raspuns insa la intrebarea aflata pe buzele tuturor: unde a disparut un miliard de dolari, din bancile moldovene. La aceeasi intrebare a raspuns pentru QMagazine europarlamentarul roman, Andi Cristea, Președintele Delegației Parlamentului European pentru Republica Moldova.

PERIOADA CECURILOR IN ALB S-A TERMINAT

Ce se mai întâmplă cu cercetarea, anchetarea miliardului de dolari dispărut din băncile Moldovei? Ce face comunitatea şi instituţiile internaţionale?

Autoritățile de la Chișinău continuă ancheta în acest caz, aşadar nici eu, nici alţi oficiali ai instituţiilor europene nu putem comenta modalitatea sa de soluţionare, până când justiţia din Republica Moldova nu se pronunţă definitiv. Percepția majorității celor care lucrează la Bruxelles pe dosarul Republicii Moldova, dincolo de declarațiile asumate oficial, este ca lipsește voința reală de a face lumina în acest caz fiindcă radiografia reală a mecanismul ingineriei economice cât și a persoanelor implicate este teribilă pentru o întreaga generație de politicieni și nu numai. Uniunea Europeană, Consiliul Europei, alte organizații internaționale și-au manifestat disponibilitatea de a sprijini și a oferi asistență, în limitele prerogativelor, însă Chișinăul s-a manifestat mai degrabă pasiv. Noi putem să îi ajutăm, nu putem decide, nici nu putem implementa în locul lor schimbări sau celebrele reforme.

În definitiv e suficientă asumarea realizării unui audit riguros, transparent și fără jumătăți de măsură, efectuat de o companie privată de prestigiu și lucrurile se clarifică integral. Clarificarea acestui aspect – unde au ajuns banii și cine se face vinovat este o condiție clar enunțată de Bruxelles pentru reluarea asistenței de suport bugetar. O mică clarificare – încerc să simplific foarte mult – aceste fonduri de suport bugetar sunt bani pe care UE îi injectează direct în bugetul unei țări, de regulă pentru acoperirea deficitelor, însă, la finalul zilei, Guvernul dispune de aceste fonduri cum dorește. Iar în condițiile în care 15% din PIB, celebrul miliard, dispar, Curtea Europeană de Conturi își pune întrebarea firească – unde se duc banii contribuabililor europeni? Până nu vede progrese reale, UE nu dezgheață finanțările. Iar fără acord cu FMI și fără linii de finanțare, Republica Moldova riscă să se sufoce. Situația e complexă. Revenind la perspectiva Bruxelles-ului, din 2009 până acum, adunând mere cu pere, aproape jumătate de miliard de euro au fost pompați de UE înspre Republica Moldova. De altfel, în Politica Europeană de Vecinătate, cele mai mari alocări financiare raportate la numărul populației sunt cele către Republica Moldova.

Comunitatea internațională a investit încredere în noul guvern de la Chișinău, iar unul dintre punctele pe care se bazează reluarea cooperării cu aceștia este reforma în sistemul juridic și în sistemul financiar

Cu câteva luni în urmă, situaţia economică a Moldovei era dramatică. Nu mai aveau bani de salarii. Care este situația astăzi?

Situația economică precară a Republicii Moldova a fost un rezultat și al instabilității politice de la Chișinău. Vorbim de nu mai puțin de 6 premieri în decurs de 14 luni, de la momentul alegerilor din noiembrie 2014. Din punctul meu de vedere un acord cu FMI trebuia negociat și încheiat încă din 2014. Mai mult decât atât, fragilitatea instituțională și chestiunea miliardului au contribuit din plin la criza care s-a adâncit în Republica Moldova.

Starea actuală are un efect pentru oamenii obișnuiți. Sistemul bancar din Republica Moldova înregistrează, în ultimele luni, o creștere a creditelor neperformante care au fost acordate ceea ce înseamnă că nivelul de trai a scăzut atât de mult încât oamenii nu-și mai pot acoperi împrumuturile.

Republica Moldova trece acum printr-un moment foarte riscant, care poate duce la un blocaj economic, sperăm însă în redresare. România poate ajuta Republica Moldova prin împrumutul discutat, însă aceasta este o soluție pe termen scurt și e dublată de conditionalități clar formulate. Este o certitudine – UE și România vor trece de acum înainte relația cu Republica Moldova prin filtrul conditionalităților. Perioada cecurilor în alb s-a terminat. Solicitarea formulată de Chișinău la Bruxelles ca România să acorde prima transă a împrumutului bilateral a fost primită cu multă simpatie.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a anunțat de altfel că, după semnarea Memorandumului cu FMI, Uniunea Europeană este dispusă să formuleze un program de suport bugetar pentru Republica Moldova, ceea ce ar reprezenta un mare pas în faţă pentru economia ţării şi o speranţă pentru îndeplinirea reformelor. Republica Moldova negociază deja un acord cu FMI, care vizează, în primul rând, o reducere a cheltuielilor bugetare.

UNIUNEA EUROPEANA RESPIRA GREU IN 2016

Va fi lăsata Republica Moldova sub influența Rusiei?

Uniunea Europeană în 2016 respiră greu. Atentate teroriste, referendum Brexit, viitorul spațiului Schengen, și altele, dublate de o serie de alegeri în state membre importante… Oricât de mult ar vrea România să pună pe agenda europeană Republica Moldova, agenda priorităților va fi constituită de problemele structurale ale UE.

Privim Republica Moldova ca ultima bucată de latinitate din afara Uniunii Europene însă realismul ne obligă să conștientizăm că multe din caracteristicile spațiului ex-sovietic sunt prezente peste Prut – de exemplu toleranța față de fenomenul corupției, valorizarea înțelegerilor mai degrabă decât a regulilor. Federația Rusă este prezentă printr-o propagandă feroce, o întrebare legitima ar fi – de ce permite elita politică de la Chișinău perpetuarea acestei stări de fapt?

De ce?

Eu disting doua planuri – ce vor cetățenii și ce vrea elita politică. Majoritatea cetățenilor au votat în alegerile din 2014 acele partide care și-au asumat direcția de dezvoltare europeană, implementarea Acordului de Asociere încheiat cu UE. Ce vrea elita politică? Păstrarea status-quo-ului actual. Deal-uri cu toți. Ei conștientizează că „prea mult vest” ar veni cu o serie de conditionalități puternice, mai ales în ceea ce privește reforma justiției și combaterea corupției. Or, păstrarea status quo-ului actual aduce mai multe „beneficii” formei de „guvernare informală”.

Unul dintre principalele obiective ale colaborării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană este să promoveze asocierea politică și integrarea economică între cele două părți, pe baza unor valori comune și a unor legături strânse dintre ele. Acest lucru înseamnă că Republica Moldova trebuie să ia în considerare orice factor care poate afecta relațiile politice între ea și Uniunea Europeană, pentru a putea să se dezvolte cu adevărat.

Ce face Romania… Face îndeajuns pentru salvarea acestei țări?

Indiferent cat de mult face România, esențial este ce face Republica Moldova. România a fost în prima linie când s-a obținut liberalizarea regimului de vize pentru spațiul UE. Noi am pus la dispoziție acquis-ul comunitar gata tradus, asistență pentru dezvoltare, SMURD peste Prut, sute de microbuze donate pentru transportul școlarilor din mediul rural, împrumuturi nerambursabile etc. Avem cea mai bună expertiză pe dosarul Republicii Moldova din UE si avem datoria sa stam lângă Chișinău și să nu permitem altora să folosească Republica Moldova în negocieri de real politik internațional ca piesa de schimb, să facă „trade-off” cu viitorul ei.

A făcut România îndeajuns? Depinde din ce perspectivă privim. Dacă ne raportăm concomitent la situația politico-economică a României, la ajutorul acordat Republicii Moldova de-a lungul vremii și la amploarea acestuia, în raport cu alte state europene, cred că putem trage concluzia că România are o responsabilitate față de Republica Moldova pe care și-a asumat-o pentru mult timp de acum înainte. Ce trebuie să mai facă România? Să înceteze să își exporte simpatiile politice peste graniță, să „stoarcă electoral” voturi de peste Prut și sa dea cecuri în alb.

Ca președinte al delegației Parlamentului European spun că obiectivul Chișinăului trebuie să fie implementarea reformelor asumate prin semnarea Acordului de Asociere.

Metehnele fostului spațiu sovietic sunt prezente, însă cu ambiție politică și viziune lucrurile se pot îndrepta. Importantă este voința.

Sursa:http://qmagazine.ro/