Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Marko Șevcenko, a acordat un interviu pentru buletinul de politică externă al FES în care a vorbit despre recenta vizită efectuată la Kiev de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, omologului său, Volodimir Zelenski. Principalele provocări atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina pe calea europeană și proiectele comune viitoare de infrastructură au fost subiectele din centrul discuției cu Excelența Sa, Marko Șevcenko.
Ce ne puteți spune despre podul peste râul Nistru și despre traseul Kiev-Chișinău, și perspectivele unor astfel de proiecte după recentele discuții dintre președinții Sandu și Zelenski?
Proiectele comune de infrastructură implementate în interesul celor două țări vecine sunt elemente esențiale ale oricărei cooperări bilaterale. Chișinău este cea mai apropiată capitală europeană de Kiev, dar în prezent este nevoie de la opt până la nouă ore pentru a ajunge la Chișinău cu mașina. După finalizarea proiectului de construcție a podului Yampil – Cosăuți și modernizarea parțială a drumului în regiunea Vinița din Ucraina, va dura doar de la cinci până la șase ore pentru a ajunge cu mașina de la Chișinău la Kiev. Va fi cea mai scurtă rută din Țările Baltice spre Balcani, contribuind la promovarea comerțului, legăturilor economice, conexiunilor dintre oameni, etc. Acest proiect ar oferi, de asemenea, un impuls pentru dezvoltarea unor rute turistice promițătoare, inclusiv rutele turistice „de weekend” (de exemplu: crame ucrainene și moldovenești, castele de frontieră și cetăți.)
Prin urmare, în ianuarie, în timpul primei vizite oficiale externe a noii președinte a Republicii Moldova, Maia Sandu, în Ucraina, am convenit să implementăm acel proiect și să accelerăm semnarea acordului interguvernamental privind construcția Podul Yampil-Cosăuți peste râul Nistru, precum și anumite documente ulterioare.
În cadrul reuniunii recente de la Kiev, s-a vorbit și despre călătoria doar în baza buletinului de identitate, fără pașaport. Ne puteți oferi mai multe detalii despre acest lucru?
Ucraina a inițiat problema simplificării regimului bilateral de călătorie cu Republica Moldova în 2018. Din 2019, Ucraina și Moldova lucrează la proiectul noului acord bilateral privind călătoria fără viză pentru cetățeni. Negocierile sunt într-un stadiu avansat, așa că sper că ambele părți le vor finaliza în curând.
Planuri energetice pe Nistru
Ne-ați putea spune mai multe despre dezvoltarea proiectului Complexului hidroenergetic de pe râul Nistru și despre planurile Kievului de a-l dezvolta? Dar despre impactul asupra mediului?
„Complexul hidroenergetic de pe Nistru” este alcătuit din două centrale hidroelectrice cu depozitare pompată. Un rezervor tampon între primele două instalații reglează fluxul de apă în aval de Nistru. Pe lângă producția de energie electrică și echilibrarea sistemului energetic al Ucrainei, Complexul egalizează sezonier descărcarea apei din Nistru pentru a combate inundațiile de primăvară și pentru a furniza apă Republicii Moldova și regiunii Odesa din Ucraina în timpul sezonului secetos.
Pentru a promova protecția și dezvoltarea durabilă a Nistrului, Ucraina și Moldova au semnat Acordul de cooperare în acest domeniu și au instituit un mecanism bilateral – Comisia mixtă a Nistrului. Sarcina principală a acestui organ este de a asigura utilizarea rațională și sigură din punct de vedere ecologic și protecția resurselor de apă din bazinul Nistrului. Au avut loc deja două reuniuni ale Comisiei și sper că ambele părți își vor putea relua activitatea anul acesta. În special, această comisie trebuie să discute analiza pe scară largă a impactului complexului asupra ecosistemului bazinului Nistru, care a fost finalizată în cadrul Fondului ecologic global, cu implicarea experților de mediu moldoveni și ucraineni la sfârșitul anului 2019.
Printre alte concluzii, experții au remarcat reducerea scurgerii maxime de apă din rezervoare primăvara (controlul inundațiilor) și creșterea scurgerii minime de apă din rezervoare în timpul verii (menținerea volumului garantat de apă pentru funcționarea aducțiunii de apă de râu).
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai semnificative provocări pentru Republica Moldova și Ucraina pe calea integrării europene comune?
Ucraina și Republica Moldova fac parte din familia europeană. Cetățenii noștri și-au demonstrat în mod clar alegerea europeană în ultimul deceniu, astfel încât nimeni nu poate pune la îndoială în mod rezonabil aspirațiile europene ale țărilor noastre. De aceea, liderii Ucrainei și ai Republicii Moldova și-au reafirmat recent interesele reciproce în aprofundarea cooperării regionale, implementarea Acordurilor de asociere cu UE și consolidarea cooperării noastre în cadrul Parteneriatului Estic pentru a deveni mai aproape de UE.
Sunt departe de a spune că drumul nostru către Uniunea Europeană va fi luminos, neted și lipsit de obstacole. Nu, Ucraina și Republica Moldova trebuie să depășească multe obstacole și provocări. Reformele interne drastice vizează combaterea corupției și, desigur, așa-numitul „factor rusesc” în soluționarea conflictelor – toate aceste aspecte trebuie să fie luate în considerare și realizate cu atenție. Cu toate acestea, nu am nicio îndoială cu privire la realizările noastre prospere pe calea spre integrarea europeană.
Calea europeană comună
Dar Parteneriatul Estic și posibilele proiecte comune între Republica Moldova și Ucraina?
În cadrul ședinței președintelui Ucrainei și președintei Republicii Moldova din 12 ianuarie 2021, au fost stabilite, printre altele, prioritățile pentru cooperarea celor două state în ceea ce privește integrarea europeană și Summitul Parteneriatului Estic din 2021.
Aceștia au reafirmat disponibilitatea de a coordona eforturile ucrainene și moldovenești de consolidare a inițiativei Parteneriatului Estic. Ar trebui să fie luate în considerare și principiul diferențierii și ambițiile europene ale țărilor partenere.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova consideră că este necesar să se dezvolte în continuare formatul de cooperare „Partenerii asociați UE + 3”. Părțile solicită UE să aprofundeze dialogul privind ZLSAC și să îl extindă la alte aspecte ale cooperării, precum și la integrarea sectorială treptată, inclusiv pe domeniile justiției, economiei digitale, energiei, transporturilor etc.
Cum a fost percepută vizita Maiei Sandu în Ucraina și care a fost feedback-ul?
Președintele Ucrainei a fost unul dintre primii lideri mondiali care a felicitat-o pe doamna Maia Sandu cu alegerea sa în calitate de președintă a Republicii Moldova, invitând-o să facă o vizită oficială în Ucraina. Această vizită a avut loc acum o lună și a generat așteptări foarte pozitive în Ucraina pentru o îmbunătățire rapidă și radicală a cooperării cu o Republică Moldova prietenoasă. În special, șefii de stat au avut ocazia să discute o gamă largă de probleme privind cooperarea bilaterală în sferele politică, culturală și educațională, securitate și energetică, comerț și transporturi și multe altele. Au convenit să relanseze relațiile moldo-ucrainene și să creeze condiții pentru a le aduce la nivel de parteneriat strategic. De asemenea, cei doi președinți au decis să înființeze Consiliul prezidențial moldo-ucrainean și să realizeze noul proiect de construcție a podului peste Nistru.
Ne-ați putea spune mai multe despre acest nou consiliu prezidențial moldo- ucrainean? Care sunt componentele sale și cum va funcționa?
Ucraina se străduiește să folosească fereastra de oportunitate care a apărut la sfârșitul anului 2020, dând un nou impuls relațiilor moldo-ucrainene.
Mecanismul bilateral pentru reuniunile anuale în formatul Consiliului prezidențial, în opinia noastră, este funcțional și poate fi utilizat pentru a discuta strategii pentru relații bilaterale și multiple probleme internaționale și regionale de interes reciproc, precum și pentru a monitoriza punerea în aplicare a acordurilor la care s-a ajuns la cel mai înalt nivel.
SURSA:anticoruptie.md