Interviu cu Nicu Popescu, senior analist la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene și specialist în relațiile UE-Rusia
Nu victoria lui Dodon este surprinzatoare, ci scorul mare obtinut de Maia Sandu, cel mai mare obtinut vreodata de o forta politica pro-europeana in Republica Moldova. Alegerea lui Dodon nu inseamna imediat o schimbare a puterii in Moldova, Parlamentul poate tine sub control deciziile presedintelui. Astazi, Moldova are cele mai intense schimburi comerciale cu Uniunea Europeana si e putin probabil ca se va schimba acest lucru, chiar daca Rusia isi va deschide piata catre Republica Moldova. Cel mai mare risc din partea Rusiei il reprezinta incercarea de reglementare a statului Transnistriei, Rusia visand la un acord tip memorandumul Kozak.
Cat era de previzibila victoria lui Igor Dodon?
Nu e surprinzatoare. Sunt cateva cateva motive, partial structurale. Tendinta de crestere a popularitatii fortelor de stanga era evidenta in sondaje de vreo trei ani buni. Exista chiar riscul ca fortele de stanga sa fi putut castiga alegerile parlamentare de acum doi ani. Nu au reusit. Victoria lui Dodon vine sa confirme o realitate politica a unei tendinte din opinia publica, tendinta mai veche. Plus, in baza datelor din primul tur, exista un decalaj mare intre Maia Sandu si Igor Dodon. Este un rezultat regretabil, dar nu surprinzator. Dar, ma intreb daca nu cumva rezultatul foarte bun obtinut de Maia Sandu nu este mult mai surprinzator decat al lui Dodon. Daca ne uitam pe partea de centru-dreapta a esicherului politic vom vedea ca Maia Sandu a obtinut cel mai inalt scor electoral dintre cele obtinutute vreodata de o forta sau de vreun candidat din Republica Moldova de centru dreapta. Chiar in apogeul guvernarii pro-europene, Vlad Filat, in alegerile din 2011, avea sub 30 la suta. Maia Sandu a reusit aceasta performanta fara televiziuni, fara a avea un partid, fara a aparea in zeci si sute de fotografii cu lideri europeni, fara a fi fost intr-o pozitie vizibila de stat, fara finantari substantiale. Rezultatul ei electoral este fara precedent in istoia fortelor de centru dreapta, liberale, pro-euroepene din Republica Moldova.
Ce poate face Dodon?
In conditiile Republicii Moldova postul de presedinte este un post influent, dar fara o majoritate in Parlament presedintele nu poate face schimbari majore in modul in care e guvernata tara. Evident, a fi presedinte ofera vizibilitate si sanse pentru Dodon de a impune un nucleu pentru o viitoare majoritate parlamentara, peste doi ani. Deci nu este un post irelevant, dar, pana la urma, adevarata schimbare de putere nu a avut loc acum. Ea poate avea loc peste doi ani, daca Igor dodonreuseste sa obtina o majoritate parlamentara. Nu este un lucru grantat, dar exista acest risc. Eu as fi mult mai preocupat in acest moment de alegerile parlamentare de peste doi ani.
Cum credeti ca va merge relatia cu Uniunea Europeana, de acum?
UE se va afla intr-o anume expectativa. Republica Moldova are angajamente legale fata de Uniunea Europeana care reies din Acordul de asociere. Republica Moldova are o zona de liber schimb cu UE si are si un regim de circulatie fara vize. Eu nu cred ca Dodon isi doreste sa riste avantajele pe care le are Moldova in relatia sa cu Uniunea Euroepeana. Daca privim statisticile comerciale, peste 50 la suta comertul extern al Republicii Moldova este cu UE. Sub 20 la suta revine Rusiei. Anul trecut Republica Moldova a exportat mai mult in Turcia decat in Rusia. Evident, aceste cifre se vor schimba usor pentru ca Rusia va relaxa anumite restrictii comerciale si anume sanctiuni impuse Moldovei, dar chiar si in cazul unei deschideri largi a pietei rusesti, Rusia va ramane o piata de trei ori mai mica decat cea europeana. In aceste conditii pentru Dodon ar fi o sinucidere politica si economica sa se retraga din Acordul de asociere. Probabil, el va incerca sa renegocieze anumite prevederi pentru a arata alegatorilor sai ca incearca sa schimbe un pic parametrii colaborarii cu UE, dar nu cred ca va fi o renegociere substantiala. Iar daca ai Acord de asociere cu UE nu poti adera la Uniunea euro-asiatica. Riscurile care vin acum din directia presedintelui Dodon tin mai mult de baterea unor pasi pe loc in privinta unei integrari europene a Republicii Moldova si mai putin de o reorientare strategica reala si de fond. Sa fac si o paranteza, exista si factorul ucrainean. Ucraina este vecina cu Moldova si este o zona tampon – daca putem folosi o astfel de notiune – intre Moldova si Rusia. Nu poti orienta Moldova spre est cu o Ucraina in relatii atat de ostile, ca acum, cu Rusia.
Cum vedeti rolul Romaniei in evolutia pe termen scurt a Moldovei?
Raspunsul e angajare maxima, angajament maxim pentru Republica Moldova, ca tara. Nu este timpul unei alienari fata de Republica Moldova. Probabil Dodon va ataca Romania verbal, dar nu cred ca se va ajunge la gradul de “debandada” anti-romaneasca din vreamea lui Vladimir Voronin. O lectie importanta pentru Romania: adevaratele forte pro-europene de la Chisinau nu sunt cele care striga si trambiteaza lozinci pro-europene. Astazi avem un guvern dominat de Partidul Democrat si de Plahotniuc care utilizeaza astfel de lozinci si avem o opozitie pro-europeana, centrata in jurul Maiei Sandu. In plan popular, Maia Sandu – si Adrian Nastase, si alti jucatori politici – sunt pentru cetatenii Republicii Moldova – acei 47 de la suta – adevaratii pro-europeni. Nu Partidul Democrat, care e de altfel si foarte jos in sondaje. Pentru Romania este foarte important sa-si calibreze politica sa fata de Republica Moldova in baza unui echilibru de cooperare necesara cu guvernul de la Chisinau, dar si cu fortele de centru-dreapta care astazi sunt in opozitie fata de guvernarea Partidului Democrat.
Care ar fi in opinia dvs interesele punctuale, imediate ale Federatiei Ruse in privinta Republicii Moldova?
Sunt anumite riscuri ca se va incerca sa se faca ceva pe linia reglementarii transnistrene. Din perspectiva Rusiei, un presedinte ca Igor Dodon ofera inca o platforma de promovare a unei reglementari transnistrene, fapt care, daca s-ar realiza, ar impinge Republica Moldova in stare de incapacitate politica si geo-poplitica. Ideea ca Transnistria sa obtina aceste parghii de influenta intr-o Moldova pontential reunita este o tentatie ce a existat intotdeauna la Moscova si anume revenirea la un acord tip memorandumul lui Kozak. Dodon s-a declarat de facto de partea con-federalizarii Republicii Moldova. Vom asista cred la o intensificare a diplomatiei in jurul Transnistriei. Nu cred ca va reusi acest lucru neaparat. Pana la urma, orice tip de astfel de acord va trebui sa treaca prin Parlament. Dodon nu poate implementa astfel de masuri uzand doar de functia sa de presedinte. Va fi controlat de Parlament, influentat sau partial constrans de Ucraina. Dar, o incercare de reglementare transnistreana este un risc pentru stabilitatea Republicii Moldova.
Sursa: http://www.contributors.ro/