Să trăim ca-n Europa!

Guvernul britanic este profund divizat cu privire la Brexit (Le Figaro)

Guvernul britanic este profund divizat cu privire la Brexit (Le Figaro)

03/09/2016
|
0 Comments
|

Guvernul britanic este profund divizat cu privire la calendarul și modalitățile de ieșire din UE, remarcă ziarul francez Le Figaro.
Theresa May și-a adunat miniștrii în bucolica reședință de vară de la Chequers pentru a marca sfârșitul perioadei de concediu. Dar chiar dacă dosarul Brexit ar fi trebuit totuși să ocupe un loc în mințile miniștrilor în cursul lunii august, nimic nu a avansat.

Prim-ministrul a reiterat formula “Brexit înseamnă Brexit”, dar o formulă în mod intenționat vagă, astfel că nimeni nu știe ce înseamnă cu adevărat. Calendarul, ca și mijloacele, rămân în ceață.

O ceață care nu ascunde însă diviziunile profunde din cadrul guvernului său cu privire la aspectele concrete ale ieșirii din UE.

Chiar și cei trei miniștri care se ocupă de problemă au viziuni diferite, chit că toți sunt eurofobi. Între ei, ostilitatea este atât de profundă, încât cu greu pot sta împreună într-o singură încăpere, după cum afirmă un observator conservator.

Hard-linerii David Davis, ministrul pentru Brexit și Liam Fox, ministrul pentru comerț internațional, cred că ieșirea va avea ca rezultat ieșirea de pe piața unică. Aceasta, la schimb cu eliberarea de obligația de a accepta libertatea de circulație intraeuropeană, câtă vreme Londra și-a câștigat controlul asupra politicii migrației. Acest lucru ar exclude un model de asociere similar cu al Norvegiei. În timpul vacanțelor sale în Elveția, Theresa May a avut timp să studieze modelul local al relațiilor cu UE. O opțiune puțin probabilă, deoarece implică libertatea de stabilire a cetățenilor europeni. Toți ochii se întorc acum către Canada ca model pentru schițare a unei noi legături cu Europa.

Pe de altă parte, Boris Johnson consideră că ar fi un compromis cu Bruxelles, prin găsirea unui echilibru între libertatea de circulație a persoanelor și menținerea în cadrul pieței unice. Dar pentru fostul ministru Nigel Lawson, această încercare de “a negocia ceea ce nu este negociabil” e pierdere de vreme.

Spre disperarea euroscepticilor, la Foreign Office sectoare întregi ale administrației sunt rezistente împotriva Brexit și caută să împingă decizia cât mai mult posibil. La rândul său, ministrul Economiei, Philip Hammond, arată puternic susținător al menținerii în cadrul pieței europene, vitale pentru economia Marii Britanii. Motiv pentru care suporterii Brexitului îl torpilează: “Dorința de a rămâne pe piața comună este o modalitate codificată de respingere a referendumului”, după cum spunea parlamentarul copnservator Jacob Rees-Mogg.

În ciuda declarațiilor sale aparent ferme, Theresa May refuză să părăsească ambiguitatea. Iar calendarul deja începe să alunece. După menționarea “sfârșitul anului”, ca dată a inițierii procedurii de divorț (prin invocarea articolului 50), urmată de doi ani de negocieri, acum vorbim de primele luni ale anului 2017.

Dar notificarea ar putea fi amânată până la sfârșitul anului viitor sau chiar 2018! Acest lucru ar însemna o ieșire efectivă în jurul anului 2020. Ceea ce va pune serios la încercare răbdarea adepților mai înfierbântați ai Brexitului. Fostul lider al partidului eurofob UKIP Nigel Farage semnalează deja “o acumulare a frustrărilor”, în rândul persoanelor care au votat să părăsească Europa. El amenință să-și reconsidere demisia dacă lucrurile nu se pun repede în mișcare.

Se va putea transforma Bulgaria într-o destinație pentru refugiați, în condițiile blocării rutei prin Macedonia și prelungirii instabilităților din Turcia? Tema îi preocupă în aceste zile pe jurnaliștii de la sud de Dunăre. Prim-ministrul bulgar Borisov s-a plâns că țara sa a fost lăsată să protejeze frontiera externă a UE pe cont propriu.

Cotidianul Trud avertizează că Bulgaria ar putea fi prinsă complet nepregătită în următoarele luni.

“Serbia a înțeles de mult timp că Bulgaria nu-și controlează frontiera în mod eficient și Belgradul a investit într-o mai bună protecție a frontierelor. Patrulele suplimentare instituite au deja un impact: în fiecare lună, nu mai puțin de 2.000 de imigranți ilegali sunt trimiși înapoi în Bulgaria. Restul sunt interceptați în Ungaria. Guvernul ungar a dislocat, pur și simplu 3.000 de ofițeri de poliție de frontieră și a sporit bugetul său de protecție a frontierelor. Budapesta construiește un al doilea gard de frontieră și chiar simplii cetățeni sunt încurajați să contribuie la protejarea țării lor. Iar Bulgaria ce face? Nimic bun: polițiștii de frontieră sunt complet demotivați, având în vedere condițiile precare de lucru și salariile . Și mii de posturi sunt vacante în armată, dar nimeni nu pare prea îngrijorat din această cauză”

Săptămânalul Capital crede că Guvernul bulgar încearcă să folosească criza refugiaților pentru a-și atinge obiectivele sale politice în UE:

“În schimbul opririi refugiaților provenind din Turcia, Borisov dorește ca UE să sprijine eforturile Bulgariei de a adera la spațiul Schengen și zona euro. Asta nu este un lucru rău în sine. Mai multă integrare europeană ar fi bună pentru Bulgaria, dar nu trebuie să uităm de ce ne aflăm la periferia UE. Bulgaria nu este în zona euro sau spațiul Schengen din cauza corupției masive, a legăturilor dintre sistemul său judiciar șubred și crima organizată. Pur și simplu nu este de conceput ca o țară fără un sistem de justiție funcțional să spună că ar trebui să fie mai integrată în UE, doar pentru că împarte o frontieră cu Turcia”.

Și, în final, o remarcă a ziarului brazilian El Pais Brasil, după demiterea Dilmei Rouseff:

“Această săptămână marchează un punct de cotitură în politica braziliană. În ochii populației, acum fostul președinte Lula da Silva devine responsabil pentru aproape toate crizele naționale – corupția miniștrilor și partidelor politice, criza economică, izbucnirea virusului Zika. Dar, toate aceste rele nu vor dispărea odată cu inaugurarea președintelui interimar, Michel Temer”, conchide ziarul brazilian.

Sursa: rfi.ro