Grecia va primi noi mijloace de finanţare. Graţie reformelor adoptate de către Atena. Însă greul abia acum începe. Grecii se află în faţa marilor transformări.
După adoptarea măsurilor de austeritate vine aplicarea măsurilor de austeritate. Pe 19 noiembrie Parlamentul elen a aprobat în regim de urgenţă propunerile de reformă facilitând, astfel, obţinerea unei noi tranşe de ajutor în valoare de 12 miliarde de euro. Dintre acestea, zece milioane sunt rezervate recapitalizării băncilor elene.
Controversate, până acum, au fost mai ales planurile în cazul creditelor neperformante şi al clienţilor incapabili să-şi mai ramburseze creditele. Situaţia rămâne la fel de incertă chiar şi după aprobarea noului pachet de măsuri întrucât forurilor competente li se oferă în continuare destul spaţiu de manevră pentru apreciere. Şi nici preconizata majorare a impozitelor în 2016 şi introducerea unei taxe suplimentare pe vinuri nu sunt întâmpinate cu entuziasm în Grecia.
Premierul Alexis Tsipras încă n-a trecut proba de foc: până la finele acestui an va trebui finalizată o reformă fundamentală a pensiilor, aflată în discuţie de ani de zile şi mereu amânată din motive politice sau ca strategie electorală. În perioada următoare, guvernul elen intenţionează să adopte măcar un plan financiar pe termen mediu, până în 2019, presărat, probabil, cu alte poveri fiscale. De asemenea, reforma salariilor în sectorul public şi promisa liberalizare a pieţei muncii se lasă aşteptate. Însă de ce, la Atena, nimic nu mai suportă amânare?
„Acest executiv trebuie să realizeze în regim de urgenţă toate reformele adoptate, dar neimplementate de către guvernul anterior. Asupra acestui lucru insistă creditorii care şi-au pierdut încrederea. În plus, Grecia a pierdut mult timp cu organizarea alegerilor şi cu nesfârşitele negocieri”, afirmă Dimitra Kada, redactor-şef al portalului economic Capital.gr
Mărul discordiei: reforma pensiilor
Desosebit de disputat la Atena este proiectul privind reformarea radicală a sistemului de pensii care ar putea aduce cu sine dispariţia pensionării anticipate şi contribuţii mai mari la sistemul de asigurări sociale.
În ultimii ani, în domeniu au avut loc unele transformări: vârsta pe pensionare a fost majorată la 67 de ani, iar pensiile au fost micşorate. Cu toate acestea, chiar şi-n condiţiile unor pensii mai mici, guvernul de la Atena tot ar trebui să scoată de la buget aproape un miliard de euro în 2016 – se arată într-un studiu al unui institut apropiat sindicatelor. Or, visteria este goală.
Ce-i de făcut? Dimitra Kada crede că guvernul mizează pe trecerea timpului pentru a evita posibile reacţii dure. “În cel mai bun caz va adopta o reformă parţială până la sfârşitul anului pentru a consolida casele de pensii şi a ţine sub control cele mai stringente probleme financiare. Pesemne alte demersuri, mai ales o modificare a pensiei de bază, vor fi amânate.“
În orice caz, reforma sistemului de pensii este primordială pentru aşa-numita evaluare a programului de ajustare impus de către finanţatori; program ce ar putea deschide chiar şi calea anulării unei părţi din datorii. În privinţa altor demersuri, părerile sunt împărţite la Atena – afirmă Alexis Papachelas, directorul ziarului “Kathimerini”:
“Unii spun că nu mai există spaţiu de manevră pentru alte măsuri dureroase şi că reforma sistemului de pensii ar trebui amânată pe 2016. Alţii sunt de părere că e mai bine să înghiţim acum această pastilă amară şi să susţinem şi privatizările aşa încât economia să înceapă să-şi revină încet-încet. Premierul Tsipras încă n-a făcut lumină în jurul acestei dileme.”
Probleme în guvern
Adoptarea noului pachet de reforme a demonstrat că premierul Tsipras începe să întâmpine opoziţie chiar din partea formaţiunii de stânga aflată la guvernare, Syriza. Înaintea votului decisiv în parlament, deputatul Syriza şi fostul purtător de cuvânt al guvernului, Gabriel Sakellaridis, şi-a anunţat retragerea sub pretextul că nu se mai simte în stare să susţină executivul.
Sakellaridis şi-a returnat carnetul de partid scutindu-l astfel pe mentorul său politic, Tsipras, de tortura emoţiei privind propria sa majoritate în parlament.
Cu totul diferit a fost stridentul populist de dreapta Nikos Nikolopoulos de la partenerul de coaliţie ANEL. Acesta şi-a păstrat locul în parlament şi a votat contra măsurilor de austeritate. Prin urmare, în viitor, Tsipras va mai dispune probabil de sprijinul a doar 153 de deputaţi din 300.
Sursa: DW