Ambasadele Germaniei și Poloniei la Chișinău sărbătoresc zilele acestea împlinirea unui sfert de secol de când cele două țări au semnat un tratat de bună vecinătate, după căderea comunismului și reunificarea Germaniei. La sfârșitul săptămânii vor avea loc concerte în aer liber, de jazz și muzică clasică, la Teatrul de Vară și în scuarul Filarmonicii Naţionale. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu ambasadoarea germană Ulrike Knotz și cu ambasadorul polonez Artur Michalski, întrebându-i de ce cele două țări cinstesc atât de mult această dată.
Europa Liberă: Dna Ulrike Knotz, ambasador al Germaniei, Dle Artur Michalski, ambasador al Poloniei, în urmă cu 25 de ani ţările Dvs au semnat Tratatul de bună vecinătate germano-polonez. Vorbim de un sfert de secol. Pe scurt, cum şi prin ce s-a materializat, de fapt, acest tratat?
Ulrike Knotz: „Întâi de toate, vă mulţumim pentru oportunitatea de a împărtăşi cu ascultătorii Radio Europa Liberă impresiile şi sentimentele pozitive faţă de jubileul nostru. Vorbind despre Tratatul de bună vecinătate, vreau să scot în evidenţă seriozitatea acestui document.
Germania şi Polonia împărtăşesc un trecut foarte dureros, cred că nu există în Europa alte ţări care au trecut prin relaţii atât de triste, vorbim de o pagină neagră în istoria noastră, mai ales evenimentele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, pentru care Germania este responsabilă. Vorbim despre o agresiune împotriva Poloniei din partea Germaniei naziste, când milioane de polonezi au fost ocupaţi şi înrobiţi. A urmat Holocaustul.
După terminarea războiului, zece milioane de germani au fost strămutaţi din Polonia, iar Germania a pierdut o bună parte din teritoriul său în favoarea Poloniei. Pentru ţările noastre moştenirea lăsată de istorie este una foarte grea. În prezent, sărbătorim 25 de ani bune relaţii polono-germane, aceste însă se datorează în mare parte voinţei politice, obligaţiei morale şi muncii depuse de liderii ambelor state. Premierul Poloniei, Jan Krzysztof Bieleck, şi cancelarul Germaniei, Helmut Kohl, au decis să înceapă o nouă etapă în istoria noastră şi au depăşit perioada de neînţelegere care a durat sute de ani.”
Europa Liberă: Dle Artur Michalski, pentru Polonia, ce a însemnat Tratatul de bună vecinătate germano-polonez?
Artur Michalski: „Cred că am fost în stare să creăm o viziune comună privind viitorul nostru comun şi dacă ne referim la rezultatele acestui Tratat, cred că atunci am început un dialog profund între societăţile noastre, mai ales între tinerele generaţii. Când am aderat la Uniunea Europeană a dispărut graniţa dintre statele noastre, oamenii au început a călători liber, au interacţionat.
Desigur, cum spunea colega mea, am avut parte de un trecut mai puţin fericit, însă am ajuns la o profundă înţelegere a viitorului nostru european, a viitorului nostru comun. De fapt, suntem consideraţi pioneri ai procesului de reconciliere în Europa, la începutul anilor ’60, şi, cu această ocazie, îl voi cita pe un celebru Episcop catolic polonez, care în 1965, într-o scrisoare transmisă Episcopului din Germania nota: „Iertăm şi cerem iertare”. Era anul când Polonia sărbătorea un mileniu de catolicism.
A trecut o jumătate de secol de atunci, iar în acest an sărbătorim 1050 de ani de catolicism în Polonia. Astăzi, când mă uit la societățile noastre, la cum gândesc oamenii, înţeleg că am reuşit să depăşim multe stereotipuri. Ne cunoaştem mult mai bine, inclusiv graţie Tratatului dar şi datorită schimbului de experienţă între tinerii din Germania şi Polonia.”
Europa Liberă: Dna Ulrike Knotz, aţi vorbit despre voinţa politică de care au dat dovadă politicienii Dvs. Bănuiesc că această voinţă politică îşi are rostul fără susţinere din partea oamenilor. La nivelul omului simplu, a fost îngropată „securea războiului”? Au fost depăşite nemulţumirile, stereotipurile legate de relaţia dintre cele două ţări? Îmi vine greu să cred că lucrurile s-au schimbat peste noapte, că s-a terminat totul cu semnarea unui document?
Ulrike Knotz: „Uitarea nu reprezintă o soluţie. Pentru viitor comun, dimpotrivă, este necesar să ne confruntăm cu trecutul şi să încercăm să-l tratăm cu sinceritate şi bună intenţie. Asta s-a întâmplat între societăţile Germaniei şi Poloniei, care îşi cunosc foarte bine istoria. Sunt fericită că ambele părţi au acceptat să fie deschise şi directe pentru că ştim că doar acceptând adevărul putem merge mai departe.
De asemenea, toate s-au întâmplat şi datorită politicienilor din ambele state. Colegul meu, Artur Michalski, a făcut trimitere la scrisoarea Episcopului polonez. Îmi amintesc şi eu o importantă zi din istoria noastră, când cancelarul Willy Brandt, la Varşovia,
Deci, trebuie să avem curajul moral să ne confruntăm cu istoria şi curajul să facem gesturi simbolice. Liderii noştri au reuşit acest lucru care, de altfel, oglindeşte şi atitudinea populaţiei. Aceasta a fost alegerea generaţiei din acele timpuri, astăzi, este de datoria tinerilor să înţeleagă ce s-a întâmplat, iar schimburile de experienţă îşi aduc aportul. Peste 2,5 milioane de tineri au beneficiat de pe urma acestor schimburi de experiență. Tineri polonezi şi germani studiază împreună, îşi învaţă limbile, vorbim şi despre contacte economice, nu doar Germania a investit în Polonia, dar există şi companii poloneze care investesc în ţara noastră. Cu cât oamenii interacţionează mai mult, cu atât mai puţine stereotipuri rămân.”
Artur Michalski: „Pentru depăşirea stereotipurilor, cea mai bună reţetă este cunoaşterea istoriei. Istoria Poloniei şi Germaniei nu ar trebui percepută prin intermediul acestui negru capitol din istoria noastră. De-a lungul timpului s-au întâmplat şi lucruri bune. De exemplu, în istoria contemporană, în perioada numitului Război Rece, când Polonia nu era liberă, deci nu putea iniţia un dialog cu vreun stat de sine stătător, iar Germania nu era reunită, deci, totul era artificial, atunci, în Polonia, am început importanta mişcare Solidarnośc, care, de fapt, a schimbat cursul istoriei. A avut un impact asupra întregii regiuni, inclusiv a Germaniei de Est. Mulţi mi-au spus în Germania că au fost inspiraţi de cele întâmplate în Polonia.
Cancelara Angela Merkel în repetate rânduri a vorbit despre „Vântul libertăţii de la Gdansk”. Deci, oamenii au fost încurajaţi să lupte pentru drepturile lor. Suntem foarte îndatoraţi Germaniei de Vest, care la acele timpuri ne-a oferit mult suport. După ce a fost impusă legea marţială, mulţi polonezi au fost trimişi la puşcărie de regimul comunist, familiile lor fiind lăsate fără nici o sursă de venit. Ei au fost ajutaţi prin intermediul Bisericii, iar Biserica Germană a fost foarte generoasă în a ne ajuta. Deci, reuşim să depăşim stereotipurile atunci când ne uităm nu doar dintr-un singur unghi, dar când privim întreaga situaţie în ansamblu.”
Europa Liberă: Totuşi, în zilele noastre, statele pe care le reprezentaţi duc politici diferite. De exemplu, observăm o apropiere a Germaniei faţă de Federaţia Rusă şi, din contra, vedem o Polonie destul de rece în relaţia cu Moscova? În ce măsură aceste viziuni diferite îşi pun amprenta asupra bunei relaţii germano-poloneze?
Ulrike Knotz: „Cred că nu este corect să se spună că Germania se apropie de Federaţia Rusă, nu suntem în perioada ruso-germană de reconciliere. Aprecierea că politica dusă în prezent de Rusia reprezintă o provocare serioasă pentru Uniunea Europeană şi pentru întreaga Europă, prin urmare, trebuie să o înfruntăm împreună. Deci, înţelegerea este că trebuie să fim uniţi şi fermi în principiile noastre şi, în acelaşi timp, trebuie să lăsăm deschisă uşa pentru dialog cu Federaţia Rusă.
Astăzi, când încercăm să găsim soluţii pentru această situaţie, înţelegem că diferite ţări au diferite viziuni despre cum trebuie să arate aceste politici. Aceste viziuni sunt rezultatul istoriei, experienței, poziționării geografice a acestor țări. Deci, un stat poate insista pe un instrument sau altul, însă cu toţii suntem de acord că trebuie să facem faţă acestor provocări împreună, că avem acelaşi ţel. S-au purtat diverse discuţii la Bruxelles sau la cartierul general al NATO, însă de fiecare dată am reuşit să găsim o soluţie comună. Dacă vorbim, de exemplu, de sancţiuni, acestea au fost prelungite, pe de altă parte, vedem paşi concreţi în ceea ce priveşte dialogul, Consiliul NATO-Rusia a fost revitalizat.”
Artur Michalski: „Îmi aduc aminte că în urmă cu câţiva ani, Germania şi Polonia au depus foarte mult efort pentru a îmbunătăţi relaţia cu Federaţia Rusă, chiar am avut întâlniri în format trilateral. Deci, vreau să spun că a existat o dorinţă reală din partea noastră. Noi suntem uniţi, la Berlin, Varşovia sau Bruxelles. Din păcate, cu toţii ştim ce s-a întâmplat recent, în Ucraina, prin urmare nu putem tăcea văzând o asemenea situaţie. Cred că în subiectul sancţiunilor am dat dovadă de unitate. În ultimul timp, am avut destule motive să fim îngrijoraţi pe plan extern, de asta cred că este important să fim uniţi, rezonabili şi fermi în deciziile noastre şi a întregii Europe”.
Europa Liberă: Dlor ambasadori, Republica Moldova insistă pe o apropiere a ţării de Uniunea Europeană. Deseori auzim vorbindu-se despre nevoie „împărtăşirii” valorilor europene. Care sunt, de fapt, aceste valori?
Artur Michalski: „Pentru noi valorile europene înseamnă libertate, democraţie şi solidaritate. În prezent am format un „corp”, în interiorul căruia încercăm să ne cunoaştem unii pe alţii.
Libertate, democraţie, respectarea legii şi o societate fără corupţie – acestea reprezintă valorile europene…
Există un puternic sentiment de apartenență la o comunitate, iar acest lucru te determină să găseşti soluţii care sunt benefice pentru toată lumea. Deci, vorbim despre capacitatea de a face compromisuri. Uneori nu este uşor, recunoaştem.
În concluzie: libertate, democraţie, respectarea legii şi o societate fără corupţie – acestea reprezintă valorile europene. Dacă vorbim despre valori, Polonia din perioada comunistă şi Polonia zilelor noastre, sunt practic două ţări diferite. Astăzi, ar fi bine să nu încerci să mituieşti un poliţist în Polonia, spre deosebire de acum zeci de ani.”
Europa Liberă: Dna Ulrike Knotz, este dificil să ajungi să împărtășești aceste valori?
Ulrike Knotz: „Valorile nu pot fi atinse, ele pur şi simplu există. Când vorbim despre valorile europene, înţelegem că acestea nu sunt doar europene, dar sunt, de fapt, universale. Când întrebi pe cineva cum vrei să trăieşti, omul va răspunde: să-i fie respectate drepturile, să existe democraţie şi un stat de drept, deci, tocmai ceea ce numim noi valori europene. Toată lumea vrea să fie respectată, vrea să fie liberă şi ca legea să fie la fel pentru toţi, să se poate exprima liber atunci când ceva îi afectează. Deci, oamenii din întreaga lume vă vor da acelaşi răspuns.
Cum să faci o ţară să funcţioneze în concordanţă cu aceste valori? Asta e marea provocare. Când ai un trecut totalitar, unde nu a existat democraţie, nu s-a respectat legea sau drepturile omului, când ai lideri politici care au fost educaţi într-un asemenea climat, deseori aceştia tind să creadă că a guverna o ţară înseamnă, de fapt, să controlezi totul. Lucrurile se pot schimba doar alături de lideri politici curajoşi, cu integritate, alături de care s-ar ridica o masă critică de oameni şi care ar spune: „Acum e momentul să schimbăm lucrurile”, astfel încât societatea în care trăiesc să fie una bazată pe lege şi respectul reciproc.”
Europa Liberă: Ştiu că la Chişinău planificaţi diverse evenimente cu ocazia jubileului pe care îl marcaţi. Despre ce este vorba?
Artur Michalski: „Aici, la Chişinău, am decis să organizăm două concerte. Vineri, pe 24 iunie, la ora 19, în faţa Filarmonicii organizăm un concert de Jazz, venim cu ceva nou, pentru că ştiu că s-a organizat nimic anterior în scuarul Filarmonicii, sperăm să vină multă lume. La acel concert vom încerca să împărtăşim publicului din experienţa noastră şi să le explicăm de ce organizăm acel eveniment împreună.
Avem două motive: primul l-am menţionat deja: 25 de ani de la semnarea Tratatului bilateral de cooperare, iar al doilea motiv, unul foarte local dar important, este celebrarea a 170 de ani de la naşterea lui Carol Schmidt, primarul Chişinăului la finele secolului 19. În scuarul Filarmonicii poate fi văzut bustul lui Karl Schmidt care în urmă cu doi ani a fost inaugurat tot la iniţiativa Ambasadelor Germaniei şi Poloniei. Aţi putea să vă întrebaţi de ce am făcut acest lucru împreună? Răspunsul este simplu, deoarece Karl Schmidt a provenit dintr-o familie mixtă, mama sa a avut origini poloneze, iar tatăl său germane. Deci, iată două motive pentru a organiza un grozav concert vineri. Însă mai este unul duminică, despre care va vorbi Ulrike Knotz.”
Ulrike Knotz: „Da, este vorba de concertul tradiţional al Ambasadei Germaniei. Pentru prima dată l-am organizat în 2001, însă în acest va fi cu totul special pentru că îl organizăm împreună. Suntem foarte recunoscători orchestrei simfonice şi dirijorului Mihai Agafiţă. Deci, cred că vom sărbători evenimentul într-o ambianţă perfectă. Pentru naţiunile noastre muzica este extrem de importantă, însă mi-am dat seama că este foarte importantă şi în Republica Moldova. Moldovenii sunt foarte talentaţi, ştiu mulţi tineri muzicieni care au emigrat în Germania sau Olanda, de exemplu, tocmai, pentru că sunt foarte buni.”
Europa Liberă: Sperăm că vor reveni la Chişinău pentru concerte şi vor împărtăşi cu publicul de aici din experienţa lor…
Ulrike Knotz: „Sper acest lucru, însă ei nu doar învaţă de la noi, dar aduc în ţările noastre talente şi o educaţie muzicală foarte bună.”
Sursa: europalibera.org