Să trăim ca-n Europa!

De ce Moldova nu a reuşit succesul statelor baltice?

Moldova Parlament

De ce Moldova nu a reuşit succesul statelor baltice?

04/08/2016
|
0 Comments
|

Republica Moldova a pornit din acelaşi punct, chiar era, la sfârşitul anilor 80 – începutul anilor 90, în avangarda procesului de abolire a regimului totalitar. Însă, spre deosebire de moldoveni, lituanienii, estonienii şi letonii au avut totdeauna conştiinţa naţională şi civică bine consolidată, au ştiut să-şi unească eforturile şi să urmărească un scop pe care şi l-au pus – integrarea în UE şi în structurile nord-atlantice. Despre reuşita statelor baltice şi unde a clacat Republica Moldova, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, istoricul Valeriu Matei, s-a referit într-un interviu pentru IPN din ciclul: „Gânduri despre şi pentru Moldova”, prilejuit de aniversarea a 25-a a independenţei ţării.

Referindu-se la statele baltice, Valeriu Matei a spus că acestea au trecut prin blocade economice făcute de Uniunea Sovietică apoi preluate de Rusia, moştenitorul de jure al URSS, au avut şi cartele pentru produse alimentare, provocări armate cu zeci de victime, situaţii mai dramatice decât în Republica Moldova, dar nu s-au abătut de la calea europeană. Aici însă, în urma războiului de agresiune împotriva Republicii Moldova, declanşat la începutul lunii martie 1992 de forţele militare ale fostului imperiu sovietic trecute în subordinea Rusiei, a blocadei economice ce a urmat, s-a produs reculul politic din primăvara anului 1994, când au venit la putere forţele ostile dezideratelor naţionale şi independenţei faţă de fostul imperiu sovietic.

„Au urmat reforme denaturate, adoptarea unei Constituţii cu un conţinut eclectic şi confuz, cu includerea falsurilor identitare de sorginte stalinistă, care a aruncat societatea în mreaja unor contradicţii şi conflicte de durată, tergiversarea punerii în aplicare a Acordului de Parteneriat şi Cooperare cu UE şi ţările sale membre”, a remarcat istoricul.

Potrivit lui Valeriu Matei, e nevoie, în primul rând, de voinţă politică în promovarea dominantei europene. Se impune adoptarea unei noi Constituţii a Republicii Moldova, ce ar corespunde dezideratelor de integrare europeană, ar respecta adevărul istoriei şi al lingvisticii, ar stabili criterii certe de separaţie a puterilor în stat şi modalităţi clare de interacţiune a acestora, o structură administrativă eficientă. Printre priorităţi este şi dezvoltarea unei prese cu adevărat libere, care să aibă independenţă economică. În lipsa acesteia, presa depinde de fel de fel de magnaţi, de fel de fel de persoane interesate să-şi promoveze doar propriile interese, de multe ori străine sau chiar ostile intereselor fundamentale ale societăţii.

Pentru a soluţiona multe dintre problemele pe care le confruntă azi Republica Moldova se cere consolidarea sistemul economic prin atragerea investiţiilor. La această etapă, spune Valeriu Matei, subvenţiile în agricultură sunt vital necesare. Încetul cu încetul, apar structuri şi unităţi economice mai mari, capabile să facă faţă concurenţei pe o piaţă unde te poţi impune doar cu produse de înaltă calitate.

La 25 de ani de Independenţă, marcată pe 27 august, Agenţia de presă IPN „s-a autosesizat” să adune un portret a ceea ce constituie astăzi Republica Moldova. Pentru aceasta a provocat mai multă lume, inclusiv oameni de stat, politicieni, businessmeni, activişti civici, artişti, dar şi persoane fără funcţii şi titluri, dar care au ce spune. Tabloul generic se numeşte: „Gânduri despre şi pentru Moldova”, iar materialele sunt publicate din 18 iulie.

Sursa: ipn.md