Să trăim ca-n Europa!

Conferința de Securitate de la München. Răspunsul NATO pentru cei care pun la îndoială relația transatlantică: ”În 2013, ultima brigadă de luptă americană pleca din Europa. Acum America revine”

Conferința de Securitate de la München. Răspunsul NATO pentru cei care pun la îndoială relația transatlantică: ”În 2013, ultima brigadă de luptă americană pleca din Europa. Acum America revine”

16/02/2018
|
0 Comments
|

Eforturile europene în materie de securitate și apărare și îndoiala publică care a fost generată față de relația transatlantică după instalarea administrației Trump la Washington nu pun pericol realitatea potrivit căreia ”legătura transatlantică s-a dovedit puternică pentru și europenii și americanii beneficiază de ea”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Conferința de Securitate de la München (MSC).

Într-un amplu discurs orientat către parteneriatul transatlantic, eforturile UE în domeniul apărării, Stoltenberg a vorbit pe scena MSC 2018 la scurt timp după ce miniștrii Apărării din Germania și din Franța au pledat pentru o autonomie strategică europeană, în timp ce ”europenii rămân și transatlantici”.

”În fața noului sediu al NATO există două monumente comemorative – o porțiune a Zidului Berlinului și o bucată din Turnurile Gemene după 11 septembrie. Împreună arată angajamentul NATO pentru apărarea noastră comună. Cel mai mult, simbolizează legătura indestructibilă dintre America de Nord și Europa. (…) Paradoxul este că în istoria noastră oamenii au pus la îndoială parteneriatul transatlantic. De la criza Suezului la războiul din Irak. De la pivotarea Americii spre Asia la percepția lipsei de angajament pentru articolul V și o partajare inechitabilă a responsabilităților. Toate acestea au alimentat o impresie de slăbire a legăturii transatlantice. Realitatea este că legătura transatlantică s-a dovedit a fi puternică pentru că atât Europa, cât și America de Nord beneficiază de pe urma ei. Ceea ce vedem acum sunt nord-americanii venind înapoi spre Europa, în timp ce europenii își măresc contribuția la securitatea comună. Nu doar prin vorbe, ci și prin fapte. După sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite și-au redus prezența în Europa. În toamna lui 2013, ultima brigadă de luptă americană a plecat din Europa. Acum America este înapoi cu o nouă brigadă armată”, a spus secretarul general al NATO.

Mesajul său a survenit și în contextul în care Statele Unite au anunțat că au în plan să suplimenteze contribuția americană pentru apărarea europeană – Inițiativa de Descurajare Europeană – cu 1.7 miliarde de dolari.

Referitor la eforturile UE în materie de apărare, pe care în mod personal le-a încurajat în pofida vocilor care avertizează că PeSCo ar putea fi transformată într-o alternativă la NATO, Stoltenberg a făcut referire la riscuri.

”Salut eforturile UE în domeniul apărării. Acestea reprezintă o oportunitate de a consolida în continuare pilonul european al NATO. Și să contribuie la o mai bună repartizare a sarcinilor. Dar cu oportunitatea vine și riscul. Riscul de slăbire a legăturii transatlantice. Riscul de a duplica ceea ce NATO face deja. Și riscul de discriminare față de membrii non-UE ai Alianței Nord-Atlantice. Aceste riscuri trebuie evitate. Realitatea este că Uniunea Europeană nu poate proteja Europa singură”, a adăugat acesta, amintind faptul că 90% dintre cetățenii țărilor UE locuiesc în state membre ale NATO și că după Brexit aproximativ 80% din cheltuielile militare ale NATO și 3 din cele patru batalioane aliate din Polonia și țările baltice vor fi asigurate de țări non-UE.

Jens Stoltenberg a criticat și insistența cu care la nivel public este speculată tema partajării echitabile a responsabilităților (n.r. – burden sharing). Acesta a reluat faptul că țările aliate din Europa și Canada au înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv de creștere a contribuțiilor în materie de apărare, generând o contribuție adițională de 46 de miliarde de dolari.

Secretarul general al NATO a folosit prilejul discursului pentru a aborda și chestiunea dezarmării nucleare și riscul încălcării Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare încheiat în 1987 de către SUA și URSS și continuat de Statele Unite și Federația Rusă după sfârșitul Războiului Rece.

”Trebuie să protejăm Tratatul FNI. Facem apel la Rusia să țină cont de îngrijorările aliaților NATO într-o manieră transparentă și verificabilă”, a pus acesta.

”Mesajul meu este că avem responsabilitatea să ne îndepărtăm de marginea prăpastiei și să evităm conflictul” a conchis Stoltenberg.
Corespondență de la München – Robert Lupițu

Sursa: Caleaeuropeana.ro