Evoluţia comerţului exterior după un an de la implementarea Acordului de comerţ liber R. Moldova – Uniunea Europeană
Septembrie 2015 a marcat un an de implementare a Acordului de comerţ liber R. Moldova – Uniunea Europeană, perioadă în care producătorii autohtoni au reuşit să sporească cota exporturilor în ţările europene şi să cucerească pieţe care le păreau „exotice” până acum, însă nu pe măsura aşteptărilor. Şi asta din cauza unor probleme din interiorul ţării, or principalele piedici în valorificarea oportunităţilor oferite de Acord sunt generate chiar de autorităţile care ar trebui să susţină exportatorii.
Intrarea în vigoare a ZLSAC (Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre R. Moldova şi UE) într-o perioadă foarte complicată pentru ţara noastră din punct de vedere economic, politic și social a afectat rezultatele aşteptate, relevă un raport publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Totuşi evoluția exporturilor către UE este mult mai stabilă decât în alte regiuni. „Dacă volumul total al exporturilor a scăzut cu 14,8% între august 2014 şi septembrie 2015, față de aceeași perioadă a anului trecut, atunci exporturile către UE au scăzut cu doar 1,4%”, susţine autoarea studiului, Ana Popa.
Efectele liberalizării comerţului sunt mult mai vizibile dacă analizăm datele Biroului Naţional de Statistică referitoare la destinaţiile de export, care arată că producătorii s-au reorientat către piaţa UE, în defavoarea ţărilor CSI şi a altor state. În zece luni ale anului curent, cota livrărilor în statele UE în total exporturi a sporit cu zece puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 62%, iar valoarea mărfurilor exportate a depăşit 1,15 miliarde de dolari.
Exporturile de struguri, prune sau orz au crescut de până la cinci ori
Miza și așteptările legate de ZLSAC erau mai mari în cazul bunurilor agroalimentare şi temerile euroscepticilor care susțineau că R. Moldova nu este competitivă pe acest segment nu s-au adeverit. „Volumul exporturilor agroalimentare către UE a crescut cu 10,8%, compensând parțial scăderea exporturilor către alte destinații, în special către Rusia, unde scăderea a constituit circa 73%”, se notează în raport. Autoarea subliniază că în cazul strugurilor, prunelor și orzului, volumul livrărilor a sporit de până la cinci ori.
Experta Ana Popa afirmă că pe acest segment există rezerve mari, iar pentru ca producătorii moldoveni să poată exporta în UE produse „sensibile” precum carnea, ouăle și lactatele este necesară conformarea la măsurile sanitare și fitosanitare stricte impuse de statele europene.
În ce priveşte produsele industriale non-alimentare, care reprezintă mai mult de jumătate din exporturile către UE, volumul exporturilor a scăzut cu 6,9%, rată semnificativ mai mică comparativ cu reducerea exporturilor către CSI și alte țări. Mai mult, dacă excludem re-exporturile, exporturile locale au crescut ușor, cu 0,7%.
Destinaţii noi pentru produsele autohtone
Pe lângă majorarea volumului exporturilor către UE, produsele moldovenești au ajuns și pe noi piețe, cum ar fi Spania, Suedia și Bulgaria pentru struguri, Bulgaria și Suedia pentru mere, Republica Cehă pentru grâu, Cipru, Grecia și Letonia pentru orz, Letonia pentru zahăr.
„Acest lucru ar putea constitui un început pentru diversificarea în continuare a partenerilor comerciali, având în vedere că procesul de identificare și stabilire a relațiilor cu parteneri noi ar putea dura mai mult decât creșterea volumului exporturilor către partenerii deja existenți. Prin urmare, efectele pozitive se pot amplifica pe termen mediu și lung. Intrarea pe unele piețe foarte competitive, unde, potrivit unor producători moldoveni, sunt puţine șanse de a realiza bunurile (ex.: exportul de vin în Portugalia și Franța), demonstrează că producătorii autohtoni își pot găsi nișa în multe țări UE dacă oferă bunuri de calitate înaltă și constantă”, a comentat Ana Popa.
Mitul „invaziei” produselor UE pe piaţa locală
În pofida temerilor că implementarea ZLSAC va provoca o „invazie” a produselor UE pe piața locală, cifrele arată că importurile din UE au scăzut cu 16,4%. Este evident însă că acest fenomen a fost determinat și de cererea internă care a stagnat, de deprecierea monedei naționale, care a generat scumpirea bunurilor importate, dar și de surplusul de producție autohtonă, interzisă pe piața rusească.
Totuşi, după cum remarcă autoarea studiului, importul unor categorii de produse a crescut. Este vorba despre ouă, carne, țigarete ş. a., produse care concurează cu cele autohtone, motiv pentru care producătorii locali din domeniile respective trebuie să devină mai competitivi.
Pe segmentul produselor industriale non-alimentare importurile implică un risc mai mic, or multe mărfuri nu se produc în ţara noastră, iar o parte dintre acestea servesc drept materie primă pentru activitatea internă orientată spre export și, prin urmare, ar putea avea, în cele din urmă, un impact pozitiv asupra producției și exportului moldovenesc.
Bariere care strangulează exporturile
Dumitru Alaiba, şeful secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului, confirmă că Acordul de comerţ liber R. Moldova – UE oferă antreprenorilor noştri o oportunitate fără precedent – să exporte produsele pe cea mai mare şi bogată piaţă din lume, cea a UE. Principalele obstacole în cucerirea acestei pieţe provin acum din interiorul ţării, în timp ce majoritatea barierelor externe sunt eliminate sau pe cale de a fi eliminate.
„Trebuie să analizăm situaţia din interiorul ţării: cum autorităţile, care ar trebui să ajute antreprenorii noştri, le pun deseori obstacole prin costuri mari, proceduri nejustificate etc. Birocraţia excesivă şi corupţia sunt principalele probleme cu care se ciocnesc antreprenorii – asta spun ei”, a comentat Dumitru Alaiba pentru ECOnomist.
Opinie
Dumitru Alaiba, şeful secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului:
Birocraţia excesivă – prea multe aprobări şi certificate – afectează grav în special antreprenorii mici, care ar putea avea o creştere enormă, dar din cauza acestor bariere piaţa externă este dominată de companiile mari. De exemplu, de mult am fi putut accepta unilateral anumite standarde de calitate ale produselor din UE. Dacă un produs este considerat sigur în UE, nu trebuie să existe niciun impediment ca acesta să fie vândut şi în Moldova. Ai noştri însă obligă antreprenorii să le mai testeze o dată prin tot felul de laboratoare, uneori de zeci de ori mai costisitoare decât în Europa. Ca urmare prea puţine produse ieftine şi de calitate ajung în supermarketurile din Moldova şi prea puţini antreprenori mici intră pe piaţă.
Referitor la costurile mari de testare a produselor, este relevantă situaţia exportatorilor de produse agroalimentare. Laboratoarele din Moldova, toate deţinute de stat, impun la testarea produselor preţuri de câteva ori mai mari decât în Europa. Pentru un mic exportator de vinuri, de exemplu, costurile de laborator pot ajunge la 30% din costul total de export, restul fiind transportul. Anume asta îi şi menţine mici.
O altă problemă este lipsa unei protecţii adecvate a concurenţei, comerţul extern fiind dominat de monopoluri sau oligopoluri. Asta se întâmplă din cauza barierelor enumerate mai sus. Despre corupţie deja e clar – este omniprezentă şi reprezintă încă un filtru care nu le permite oamenilor de afaceri să activeze liniştiţi.
Sursa: eco.md