Să trăim ca-n Europa!

Anita Sobjak: Dezamăgirea de acum poate influența asistența externă destinată Republicii Moldova

Anita Sobjak: Dezamăgirea de acum poate influența asistența externă destinată Republicii Moldova

14/12/2015
|
0 Comments
|

Anita Sobjak este senior researchfellow în cadrul Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale prin Central Europe Programme (PISM). Într-un interviu acordat CRPE, aceasta a vorbit despre asistența pentru dezvoltare acordată Republicii Moldova.

CRPE – Euractiv.ro: Moldova, până de curând exemplul de succes al Parteneriatului Estic, a beneficiat de o atenție sporită din partea donatorilor internațional, atât în programe multianuale, cât și din fonduri ale asistenței pentru dezvoltare ori parteneriate bilaterale. În raportul publicat recent de Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale – The PolishInstitute for International Affairs (PISM)Coordonarea asistenței externe în Moldova: politici publice ucise de politic “AidCoordination in Moldova: PoliticsKillingPolicy” ați menționat creșterea semnificativă – de la 112 milioane de euro la o sumă de patru ori mai mare – aproximativ 450 de milioane de euro în 2014 – a fondurilor dedicate Republicii Moldova din asistență pentru dezvoltare. Ați transmis însă și un semnal important: crizele politice prea dese de la Chișinău și lipsa unor progreseîn reformarea unor sectoare reduc încrederea donatorilor. Cât de serios sunt puse în pericol fondurile externe destinate Moldovei?

Anita Sobjak (PISM):Deocamdată aceste fonduri au fost doar suspendate, nu pierdute. În momentul în care un guvern va fi instalat și vor fi luate măsuri încurajatoare pentru repornirea reformelor cheie, probabil că, alocarea fondurilor va fi continuată. Mai rău arată situația în ceea ce privește încrederea pierdută, fiindcă donatorii se simt din ce în ce mai mult înșelați de clasa politică așa-numită “pro-europeană”. Dacă această perspectivă nu se schimbă urgent, atunci consecințele materiale vor fi resimțite pe termen mediu și lung. Cei mai importanți parteneripentru dezvoltarelucrează cu bugete multi-anuale, astfel că fondurile deja programate pentru Moldova nu vor fi retrase (eventual le suspendă). Însă dezamăgirea de acum s-ar putea să influențeze programarea asistenței pentru Moldova pe viitor.

“Reformele trebuieimplementate de Executivul de la Chișinău oricât de mult ar insista sau ar plăti donatorii externi”

CRPE – Euractiv.ro: Reforma rapidă a administrației publice din Republica Moldova este una din prioritățile cheie vis a vis de relația cu UE. Cum se uită donatorii la stagnarea evoluțiilor în această direcție în Moldova?

Anita Sobjak (PISM): În general, donatorii sunt dezamăgiți de stagnarea reformei administrației publice, pentru că sunt cu toții conștienți de faptul că aceasta ar fi cheia succesului reformelor sectoriale. Totodată, fiecare donator are agenda sa de dezvoltare cu un șir de priorități pentru care acordă suport tehnic și financiar. Astfel ei pun presiune și vor să vadăprogrese în aceste domenii de interes din punctul lor de vedere.
O altă problemă este legată de specificul acestei reforme, pentru că ea nu necesită foarte mult suport financiar extern (în comparație cu sectorul energetic sau agricultură), ci mai degrabă expertiză. Dar mai e nevoie de ceva: de determinare din partea guvernului. Este vorba de o reformă care pur și simplu nu poate fi implementată de nimeni altcineva decât de către Executivul de la Chișinău oricât de mult ar insista sau ar plăti donatorii externi. Astfel, progresele în reforma administrației publice rămân la discreția guvernului, donatorii au puține pârghii prin care le pot influența în mod direct.
Totodată, rezistența internă față de această reformă este foarte mare (nu doar în R. Moldova, și în alte țări), pentru că de multe ori cei care ar trebui să o implementeze sunt conștienți că victima propriilor eforturi s-ar putea să devină tocmai cariera lor personală. Această rezistență internă se traduce cel mai ușor prin amânări sau măsuri de fațadă.

CRPE – Euractiv.ro: “Coordonarea între donatori poate fi eficientă dacă există o coordonare și între destinatarii fondurilor și administrație/guvern” – ați punctat în raport. Care sunt actualele provocări în Republica Moldova din această perspectivă.

Anita Sobjak (PISM): La nivel central cel mai mare obstacol rămâne lipsa de resurse a Cancelariei de Stat, care este responsabilă pentru coordonarea asistenței externe. Donatorii confirmă că, în trecut, au reușit șăaibă o bună colaborare cu Cancelaria. În ultimii doi ani însă au fost foarte multe schimbări atât în atribuții, cât și la nivel de personal, schimbări care împiedică Cancelaria să-și exerseze eficient funcția de coordonator. În ceea ce privește coordonarea asistenței în anumite sectoare, e greu de identificat o diagnoză uniformă, pentru că unele ministere se descurcă mai bine în relația cu donatori, alții nu. Și acest lucru se întâmplă tocmai din cauză că nu a fost implementată o reformă universală a întregului sistemde administrație publică. Astfel, experiențele donatorilor în anumite sectoare depind foarte mult de capacitățile și disponibilitatea de colaborare a unităților și persoanelor responsabile.

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.

Anita Sobjak este senior researchfellow în cadrul Institutului Polonez pentru Afaceri Internaționale prin Central Europe Programme. A studiat în România, Olanda și Polonia Relații Internaționale, Studii Europene și Studii Central și Est Europene. Domeniile sale principale de interes sunt cooperarea în cadrul Grupului de la Visegrad, politica externă și afaceri interne în Ungaria, România și Republica Moldova, politicile UE față de vecinătatea Estică. Anita coordonează programul de cercetare “Destination: Transparency – New EU MemberStates’ Best Practices for Moldova andUkraine”.

Sursa: euroactiv.ro