Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu escaladarea tensiunilor în conflictul din estul Ucrainei, au anunţat Kremlinul și Guvernul german joi în două comunicate de presă separate, la finalul unei convorbiri telefonice între cei doi lideri.
Vladimir Putin a insistat în discuţia cu Angela Merkel asupra responsabilităţii Kievului, “ale cărui provocări vizează în ultimul timp să agraveze voit situaţia de pe linia de contact”, informează AFP, potrivit Agerpres. Dimpotrivă, ucrainenii şi Occidentul îi acuză pe separatiştii proruşi şi Moscova că provoacă confruntări şi tensiuni.
Potrivit Kremlinului, cei doi lideri îndeamnă la “reţinere şi la activarea procesului de negocieri”, în condiţiile în care negocierile de pace care reunesc Ucraina şi Rusia, cu o mediere franco-germană, se află în impas.
Cel mai recent summit a avut loc în decembrie 2019 şi de atunci nu a fost înregistrat niciun progres pe plan politic şi nicio reuniune nu este prevăzută.
Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Berlin, Angela Merkel a abordat cu Vladimir Putin “prezența militară rusă crescândă în vecinătatea estului Ucrainei”, cerând “reducerea acestor întăriri ale trupelor pentru a dezescalada situația”.
Convorbirea între Vladimir Putin şi Angela Merkel a intervenit în condiţiile în care Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Moscova că masează trupe la frontiere şi pe separatişti că provoacă incidente armate sângeroase aproape zilnic.
Cei doi lideri au abordat şi alte subiecte, precum soarta opozantului rus întemniţat Aleksei Navalnîi, conflictul din Siria şi situaţia din Libia.
Ucraina a acuzat săptămâna trecută Rusia de concentrarea a mii de militari la frontiera care separă cele două ţări şi în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
În aceeaşi zi, Washingtonul a avertizat Rusia împotriva oricărei tentative de “intimidare” la adresa Ucrainei, declarându-se “preocupat de recentele escaladări ale acţiunilor agresive şi provocatoare ale Rusiei în estul Ucrainei”.
Tot săptămâna trecută, Comandamentul forţelor SUA în Europa (EUCOM) a ridicat alerta până la nivelul maxim după reluarea confruntărilor între armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi în estul Ucrainei, ceea ce a marcat încălcarea încetării focului din iunie 2020, şi după ce forţele ruse au început să consolideze zona frontierei cu echipament militar.
În acelaşi timp, avioane militare ale NATO au intervenit de zece ori pentru a răspunde unui număr neobişnuit de mare de avioane de vânătoare şi bombardiere ruse în apropierea spaţiului aerian aliat, de la Oceanul Arctic și până la Marea Baltică și Marea Neagră.
Reacții au venit și din partea Parisului și Berlinului, cele două capitole europene care mediază acordurile de la Minsk din formatul Normandia dintre Moscova și Kiev.
Germania şi Franţa au lansat sâmbătă un apel la “reţinere” şi “dezescaladare imediată” între Ucraina și Rusia, declarându-se “preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului” și reafirmând “sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.
În numele Uniunii Europene, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a făcut cunoscut că va discuta cu şeful diplomaţiei de la Kiev şi cu miniştrii de externe din cele 27 de ţări ale UE în cursul unei reuniuni în aprilie.
De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina se simte susţinută de Marea Britanie şi alte ţări din G7 în confruntarea cu Rusia, după o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson.