Însărcinatul cu afaceri Douglas D. Jones, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a declarat luni, pentru CaleaEuropeană.ro, că aliații discută mai multe propuneri privind finanțarea comună a măsurilor de apărare și descurajare, o propunere formulată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, inclusiv cu referire la flancul estic și la regiunea Mării Negre.
“Alianța corespunde în mod adecvat nivelului de ambiție pe care îl stabilim pentru aceasta. Deci, suntem încă în proces. Există multe propuneri diferite în ceea ce privește finanțarea comună și altele, așa că nu voi intra în detaliile propunerilor specifice, ci să spun că este important ca bugetele NATO să reflecte acest lucru și să aloce resurse în mod corespunzător acestei alianțe, astfel încât să poată continua să facă față amenințărilor actuale și viitoare“, a declarat reprezentantul permanent al SUA la NATO în cadrul unui briefing presă, într-un răspuns pentru CaleaEuropeană.ro.
Diplomatul american a prefațat agenda reuniunii miniștrilor de externe din țările NATO, prima în care șefii diplomațiilor aliate se vor reuni în persoană de la debutul pandemiei și întâia la care participă noul secretar de stat al SUA, Antony Blinken.
Douglas D. Jones a remarcat că această propunere privind finanțarea comună face parte din procesul de reflecție NATO 2030, despre care aliații vor discuta la ministeriala de externe și care este un proces important pentru NATO.
“Este vorba despre modul în care NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru a aborda provocările de securitate noi și emergente și credem că NATO 2030 este o oportunitate importantă pentru asta. Este important să ne amintim cum a început acest lucru în 2019, că liderii NATO au cerut secretarului general să conducă un proces pentru a analiza modalitățile prin care am putea revitaliza dimensiunea politică a NATO, am avut un raport al unui grup de experți externi care au făcut o serie de recomandări, iar secretarul general ia aceste recomandări și alte contribuții și creează recomandări pe care le va da liderilor NATO la summit-ul de la sfârșitul acestui an, în afară de o parte importantă a acestui citat va fi problema finanțării, noi am cerut Alianței să facă din ce în ce mai mult de-a lungul anilor și este important să alocăm resurse”, a adăugat acesta.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca liderii celor 30 de state ale Alianței Nord-Atlantice să cadă de acord asupra unei agende ambițioase care să includă și consolidarea măsurilor de descurajare și apărare pe flancul estic în contextul propunerii înaltului oficial aliat pentru o finanțare comună a acestor măsuri în partea estică a Alianței.
“Discuțiile sunt în curs de desfășurare și nu voi specula privind rezultatul lor. Vom aborda multe probleme diferite, schimbările climatice și consultările politice, tendințele și evenimentele, tehnologia, reziliența și multe alte probleme. Este prea devreme pentru a trage concluziile, dar sunt încrezător că, atunci când liderii se vor întâlni mai târziu în acest an, vor conveni asupra unei agende ambițioase și orientate spre viitor pentru a se adapta și a consolida în continuare NATO, un element este modul de consolidare a descurajării și apărării“, a spus Stoltenberg, într-o conferință de presă prilejuită de raportul anual al NATO, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.
Recent, agenția de presă germană DPA relata că un anume număr de aliați au transmis explicit în ultimele săptămâni că nu sunt pregătiţi să susţină reforme de amploare care să sporească semnificativ bugetul comun pentru apărare şi disuasiune. Luna trecută, Jens Stoltenberg le-a prezentat miniștrilor apărării din țările aliate propunerea sa de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră.
Raportul anual prezentat săptămâna trecută a indicat că aliații NATO continuă să investească în apărare, aliații europeni și Canada sporindu-și cheltuielile de apărare în termeni reali cu 3,9% din 2019 până în 2020, reprezentând al șaselea an consecutiv de creștere a bugetelor militare, România situându-se în rândul țărilor aliate care au respectat și în 2020 criteriile de a aloca minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare.
Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 8-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 11 state membre.
De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2020, însă doar 11 au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.
Alături de SUA, care alocă 3,73% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franța (2,04%), Norvegia (2%) și Slovacia (2%).
SURSA: caleaeuropeana.ro