Statele membre ale UE trebuie să continue să consolideze protecția socială și să amplifice sprijinul acordat pieței muncii pentru a proteja acea una din opt gospodării care se confruntă cu scăderi de venit prelungite, spune Banca Mondială.
Raportul constată că aproape unul din opt locuri de muncă este în pericol, chiar și în condițiile în care țările au ieșit din izolare.
Cel mai recent raport economic periodic al Băncii Mondiale – intitulat Restarting Resilience – prezintă măsurile pe care guvernele ar trebui să le aplice cu prioritate pentru a răspunde în mod eficace impactului pe care COVID-19 îl are asupra veniturilor cetățenilor și a piețelor forței de muncă. Reacția rapidă manifestată în fața pandemiei de COVID-19 prin adoptarea unor soluții strategice a oferit economiilor timpul necesar pentru păstrarea relațiilor de muncă și a atenuat impactul imediat asupra șomajului.
Pandemia îi afectează pe cei care consideră că este mai greu să adopte măsuri de distanțare socială la locul de muncă, în timp ce lucrătorii care pot lucra de la domiciliu sunt mai puțin afectați.
De asemenea, în raportul citat se constată că ponderea populației expuse riscului de sărăcie ar putea crește cu 3-4 % de la 14,7 % în 2019 la 17,7-18,7 % în 2020. Indicatorul „risc de sărăcie” variază în funcție de țară, iar în cadrul acestei categorii sunt avuți în vedere cetățenii cu venituri care scad sub 60% din venitul național mediu. „COVID-19 are potențialul de a inversa unele dintre câștigurile de venit la care am asistat în UE în ultimii ani,” a declarat Gallina A. Vincelette, Director pentru Țările din Uniunea Europeană în cadrul Băncii Mondiale.
„Structurile de protecție socială existente vor trebui să echilibreze sprijinul acordat gospodăriilor care au nevoie de ajutor, stimulând totodată revenirea în siguranță la locul de muncă și redresarea economică”, a spus aceasta.
Raportul subliniază că statele europene au acum ocazia de a-și consolida sistemele de protecție socială în timpul etapei de redeschidere, pentru a se asigura că UE este mai bine pregătită să răspundă la valurile și crizele viitoare. Acest lucru se poate realiza prin consolidarea flexibilității sistemelor pentru a se adapta rapid în fața unei crize și prin abordarea protejarea persoanelor vulnerabile, inclusiv prin acordarea de sprijin specific celor care activează în structuri de lucru nestandardizate sau informale.
O constatare-cheie arată că, deși extinderea transferurilor către beneficiarii asistenței sociale existente ar fi relativ simplă, nu toate persoanele nevoiașe sau cele cu risc ridicat de impact asupra ocupării forței de muncă beneficiază de programele existente.
Criza adâncește disparitățile de pe piața muncii și riscă să blocheze convergența venitului regional în întreaga UE. Raportul identifică patru demografii cu risc – femei, tineri, persoane cu salarii mici și lucrători cu un nivel mai scăzut de educație – care sunt mai predispuse la a fi angajați în profesii puternic afectate sau care au contracte mai puțin sigure.Impactul asupra șomajului în rândul tinerilor, de exemplu, a fost pronunțat în ultimele luni.
Perspectivele de ocupare a forței de muncă și veniturile acestora au fost puternic afectate în timpul crizei financiare mondiale, după cum se arată în rapoartele anterioare ale Băncii Mondiale, iar indicatorii timpurii arată că este probabil ca aceștia să fie puternic afectați în timpul crizei. Femeile se confruntă cu un risc mai mare decât bărbații, când vine vorba de reluarea activității din cauza sectoarelor în care lucrează. Una din cinci femei se va confrunta cu dificultăți în a-și relua activitatea, în comparație cu unul din zece bărbați. Diferențele dintre bărbați și femei au fost consolidate din cauza inegalităților la care sunt expuse persoanele care au grijă de copii și care lucrează în gospodărie.
Raportul subliniază, de asemenea, importanța încrederii sociale și a cooperării dintre întreprinderi, guvern și sindicate pentru a face față crizei și a găsi soluții care să sprijine redresarea vulnerabilă a veniturilor gospodăriilor. Acesta a fost un pilon al rezilienței evidențiat în cel de-al cincilea raport economic periodic elaborat de către Banca Mondială. Importanța răspunsului coordonat va crește dacă criza se prelungește și dacă pachetele de sprijin guvernamental vor fi orientate doar către sectoare viabile.
„În timp ce criza adâncește disparitățile de pe piața muncii, țările UE pot utiliza această perioadă pentru a consolida programele sociale pentru persoanele vulnerabile din societățile noastre, pentru a sprijini redresarea și relansarea creării de locuri de muncă productive,” a adăugat Vincelette.
Măsurile regionale ale Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală
Până în prezent, Banca Mondială a alocat peste 1,4 miliarde USD pentru a veni în sprijinul țărilor din Europa și Asia Centrală care au nevoie de o atenuare a impactului COVID-19. Din 2 aprilie 2020, aproximativ 490 milioane USD au fost aprobate prin noi proiecte de răspuns în situații de urgență. În plus, până la 925 milioane USD sunt realocate, utilizați sau puși la dispoziție din proiectele și împrumuturile existente, inclusiv din finanțări suplimentare, pentru a ajuta țările să răspundă provocărilor legate de COVID-19.
Pe fondul incertitudinii persistente, cel mai recent Raport al Băncii Mondiale privitor la situația Economică din Europa și Asocia Centrală (Europe and Central Asia Economic Update) sugerează diferite scenarii de creștere negativă pentru regiune, inclusiv o recesiune majoră în 2020, cu o contractare cu 4.7%.
Sursa:euroactiv.ro