Deși în declarațiile date presei s-au regăsit mai degrabă teme legate de justiție și de statul de drept, în realitate cea mai mare parte a discuțiilor pe care președinntele Klaus Iohannis le-a avut la Bruxelles reprezintă o cu totul altă încărcătură.
Surse europene au explicat pentru Calea Europeană care a fost principalul motiv al vizitei la Bruxelles: “95% din dialogul purtat de președinte cu oficialii europeni s-a axat pe președinția Consiliului Uniunii Europene, viitorul Uniunii negocierile privind bugetul Uniunii și relațiile externe. A fost o bună ocazie pentru ca România să prezinte prioritățile sale pe perioada deținerii președinției rotative: (asigurarea unei creșteri durabile și echitabile pentru toate statele membre prin inovare, digitalizare și creșterea gradului de convergență și a conectivității, menținerea unei Europe sigure pentru cetățenii săi, consolidarea rolului global al UE și promovarea valorilor europene). Președintele Iohannis a explicat că România va gestiona acea perioadă cu echilibru și obiectivitate pentru a promova o agendă cu adevărat europeană, acționând ca un honest broker în mod pragmatic pentru a finaliza dosarele în curs. Printre aceste dosare se numără, bineînțeles Brexitul de care este legat și modul de configurare a viitorului buget”, au precizat sursele citate.
Președintele Klaus Iohannis alături de Colegiul comisarilor europeni (FOTO: Administrația Prezidențială)
Pentru ca succesul președinției rotative să fie unul real, va fi nevoie de un contact permanent cu insituțiile europene: Consiliul UE, Consiliul European, Comisia Europeană, Parlamentul European. Ambiția României, în acest context, este de a valorifica la maximum Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019 care ar trebui să seteze agenda UE pentru următorii ani. “România își dorește ca acest summit la nivel înalt să fie cel puțin la nivelul celui din Bratislava, având ca principal argument pro-europenismul României și dorința de consolidare a proiectului european.”
Un moment special în vizita de la Bruxelles l-a reprezentat dialogul președintelui Iohannis cu membrii Comisiei Europene reuniți în cadrul Colegiului Comisarilor, principala îngrijorare transmisă fiind legată de problema marii infrastructuri, în special în zona transporturilor, în această zonă nefiind proiecte noi, iar banii care sunt cheluiți se bazează pe proiecte mai vechi. “Vor fi probleme mari, din ce în ce mai mari, iar România riscă să aibă o rată de absorbție mai mică decât în precedentul exercițiu financiar.”
În privința încercărilor de a corela situația statului de drept cu alocarea banilor europeni, sursele europene consultate de Calea Europeană declară că va fi extrem de dificil de realizat în condițiile în care fără criterii concrete orice stat membru vizat de astfel de măsuri ar putea câștiga în fața Curții de Justiției a UE. Polonia, spre exemplu, invocă faptul că s-a inspirat în reformele sale din modelul francez care nu este supus unei evaluări negative în fața Comisiei.
Situația este mult mai clară în privința altor condiții precum încadrarea în deficitul bugetar de 3% în legătură cu care, dacă nu se iau măsuri în următorii doi ani la nivelul statului membru, s-ar putea activa mecanisme privind fondurile europene. Deși există astfel de situații la nivelul UE, încă nu avem un precedent concret.
Cel mai probabil în declarația sa după întâlnirea cu președintele Iohannis, Jean-Claude Juncker, care a dat de înțeles că apreciază funcționarea justiției și statului de drept în România, arătând că sunt state care stau mai rău, se putea gândi la exemple oferite de Polonia, Ungaria sau Malta. Chiar și prim-vicepreședintele Timmermans s-ar fi arătat mulțumit de progresele realizate până acum în România, spunând însă că nu ar dori să vadă pași înapoi în acest domeniu.
Autori: Dan Cărbunaru și Violeta Dan
Sursa: caleaeuropeana.ro