Preşedintele Igor Dodon a acordat un interviu postului „Russia Today” în care a vorbit despre „susţinerea oligarhiei moldoveneşti de partenerii occidentali, perspectivele sumbre de integrare în UE, furtul miliardului şi importanţa creării unui parteneriat strategic cu Rusia”.
Report.md a făcut o sinteză a celor mai incitante declaraţii ale preşedintelui.
Acordând resurse, UE a sprijinit nu Moldova, ci oligarhia
Preşedintele a menţionat că în discuţiile pe care le-a avut în ultimii 7 ani cu partenerii americani şi europeni a fost întrebat în repetate rânduri de ce încrederea cetăţenilor în parcursul european al ţării este în scădere continuă în condiţiile în care aceştia au oferit Guvernului 2,5 – 3 mlrd. dolari sub formă de credite, subvenţii, granturi, a fost semnat un Acord de Asociere cu Moldova, iar cetăţenii au obţinut posibilitatea de a călători fără vize în UE.
„De ce se întâmplă acest lucru? Răspunsul este simplu – tot ce le pot spune este că prin resursele acordate, ei au susţinut oligarhii. Toţi banii pe care i-au oferit s-au scurs ca apa în nisip. Oamenii simpli consideră că cei care promovează, prin bannere, integrarea în UE sunt, de fapt, cei care fură de la europeni. Au furat deja mai mult de un miliard de dolari şi din sistemul nostru bancar. Desigur, în rezultatul acestor acţiuni politicienii pro-europeni au irosit încrederea cetăţenilor. Şi ce au făcut autorităţile noastre, oligarhii? Au şantajat Occidentul spunând că dacă UE încetează să mai acorde sprijin şi refuză să închidă ochii la fărădelegile comise, atunci socialiştii vor câştiga alegerile parlamentare, iar în rezultat ţara se va reorienta către Moscova”, a menţionat preşedintele.
E inacceptabil să cauţi parteneri în Occident şi să mergi împotriva Estului
Întrebat cum are de gând să echilibreze relaţiile cu Moscova şi Bruxelles, în condiţiile în care coaliţia de guvernare este una pro-europeană, iar preşedintele pledează pentru aprofundarea relaţiilor cu Rusia, Dodon a recunoscut că nu va fi deloc uşor: „În același timp, sunt convins că este inacceptabil pentru naţiuni mici, precum Moldova, să caute parteneri în Occident şi să meargă împotriva Estului sau invers. Problema este că în ultimii 7 ani politica noastră externă a fost orientată spre UE, având un mesaj clar anti-rusesc. Mă întreb dacă Moldova a avut de beneficiat din această situaţie? Nu. Prin urmare, ceea ce fac acum urmăreşte scopul de a remedia acest dezechilibru. Eu nu pledez pentru deteriorarea relaţiilor noastre cu UE, care este vecinul nostru. Nu va exista o nouă cortină de fier de-a lungul râului Prut, care ar separa Republica Moldova de UE. Noi nu ne dorim acest lucru. Suntem parteneri buni cu UE, avem un acord privind călătoriile fără vize, care este unul foarte important pentru cetăţenii noştri. Reiterez – eu nu sunt împotriva relaţiilor de colaborare cu Europa. Eu sunt în favoarea unui parteneriat strategic cu Rusia”, a menționat Dodon.
Moldova nu va deveni parte a UE
El s-a arătat sceptic în privinţa şanselor Republicii Moldova de a adera la UE, precizând că inclusiv „Bruxelles-ul şi oficialii europeni admit că acest lucru nu se va întâmpla în următorii 10-15 ani”: „Ce se va întâmpla cu UE, în sine, în următorii 5-6 ani? Mulţi politicieni din diferite ţări sunt gata să renunţe la UE. Din acest motiv, este absolut clar că nu vom adera la Uniunea Europeană. Oricine în Moldova, şi eu sunt sigur că şi la Bruxelles, înţelege acest lucru. Noi, la rândul nostru, ar trebui să conştientizăm faptul că dacă Moldova decide să devină într-o bună zi parte a UE, atunci nu va exista nici o oportunitate pentru a continua dialogul cu Transnistria. De asemenea, cel mai probabil nici Găgăuzia nu ne va urma în UE, pentru că 98% din populaţia regiunii a votat în favoarea Uniunii Vamale în cadrul referendumului din 2014. Suntem obligaţi să găsim limbaj comun cu Rusia. Nu vom reuşi să ne consolidăm ţara dacă nu vom construi un parteneriat strategic cu Rusia. Dacă nu vom uni naţiunea, atunci există riscul să ne pierdem statalitatea – România se află chiar lângă uşa noastră, dispusă să ne absoarbă în orice moment”, a precizat preşedintele.
Avem o problemă cu România – ne subminează statalitatea
Referindu-se la acordarea de către România a cetăţeniei române cetăţenilor moldoveni, Igor Dodon a spus că de fapt „sutele de mii de moldoveni care au obţinut cetăţenia română au făcut-o nu pentru că au vrut să fie români, ci pentru a-şi rezolva problemele personale, pentru a pleca în UE fără vize etc”: „Majoritatea cetăţenilor noştri pledează pentru păstrarea statalităţii Republicii Moldova. În ceea ce priveşte România, ei sunt prietenii şi vecinii noştri, dar în acelaşi timp, recunoaştem că ei ne îngrijorează. Am spus de multe ori că ne dorim să fim prieteni cu România, ei sunt vecinii noştri şi nu avem probleme, cu excepţia uneia – încercarea acesteia de a submina statalitatea Republicii Moldova. Vom adopta o poziţie fermă şi critică în această privinţă. Cred că orice partid din Moldova care pledează pentru unirea cu România ar trebui scos în afara legii. Constituţia noastră stipulează că astfel de acţiuni ar trebui considerate anti-constituţionale”, a spus Dodon.
Moldova, observator în cadrul Uniuni Eurasiatice?
În cadrul interviului Igor Dodon a reiterat că Legea Supremă nu-i oferă preşedintelui dreptul de a denunța Acordul de Asociere, însă a precizat că dacă în urma alegerilor parlamentare anticipate sau a celor ordinare din 2018 va fi formată o altă majoritate parlamentară care ar dori să denunţe acest Acord, atunci el, în calitate de preşedinte, va susţine o asemenea iniţiativă.
„Până atunci, însă, nu putem face nimic în acest sens. Acum, scopul nostru este de a restabili relaţiile de prietenie şi parteneriat strategic cu Rusia. Am făcut deja primul pas în această direcţie. Am venit cu o iniţiativă care vizează semnarea unui memorandum-cadru privind cooperarea cu Uniunea Economică Eurasiatică. Deşi ar putea exista anumite critici, acest lucru nu intră în contradicţie cu Acordul de Asociere. În timpul întrevederii cu preşedintele Putin, am sugerat că Moldova ar putea deveni observator în cadrul Uniunii Eurasiatice”, a menţionat Dodon.
Despre „trilaterala” Rusia-UE-Moldova
În ceea ce priveşte acţiunile pe care este dispus să le întreprindă pentru a asigura accesul bunurilor moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse, Dodon a ţinut să precizeze că „în ultimele şase luni ale anului 2016, Moldova a exportat 60 de tone de mere în UE, dar a importat 1.500 de tone”.
„Noi obişnuiam să exportăm 200.000 tone de mere în Rusia. Oricare ar fi bunurile pe care le-am analiza, imaginea este aceeaşi: după semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, ne pierdem industriile şi locurile de muncă. Este o problemă serioasă. Ce facem? Trebuie să ne întoarcem pe piaţa rusă. Cum facem asta? Avem nevoie de negocieri. În prima mea vizită peste hotare, în calitate de preşedinte, am venit la Moscova pentru a discuta subiectul şi sper că în câteva săptămâni producătorii moldoveni vor începe să profite de acest lucru, pentru că mai multe bunuri din Moldova se vor regăsi pe piaţa rusă. Dar, pentru a găsi o soluţie cuprinzătoare trebuie să negociem şi cu UE”, a spus preşedintele.
În acest context, el nu exclude posibilitatea creării unei trilaterale Rusia-UE- Moldova, pentru a purta negocieri pe marginea acestui subiect: „Ştiu că nu va fi uşor. Identificarea unei soluţii va lua mult timp”, a menţionat Dodon.
Când miliardul era furat, FMI ştia
Vorbind despre transformarea miliardului furat în datorie publică în schimbul asistenţei financiare de la FMI, Igor Dodon a spus că „în momentul în care miliarde de dolari erau furate de la bănci, Moldova avea un acord şi un parteneriat cu FMI”: „Sunt convins că atunci când aceşti bani erau furaţi, partenerii noştri vedeau ce se întâmplă. Cum poate un miliard pur şi simplu să dispară atunci când FMI monitoriza situaţia? Dar ei nu au spus nimic. După ce am abordat problema, FMI a venit cu următoarea condiţie – dacă nu punem acest miliard pe umerii contribuabililor, care vor trebui să restituie în termen de 25 de ani nu 13 miliarde de lei, dar 25 de miliarde, atunci Moldova nu va primi finanţare pentru a-şi acoperi cheltuielile curente. Consider această politică drept una păguboasă. Am fost împotriva deciziei ca datoria de un miliard de dolari, furaţi de oligarhi, să fie plătită de cetăţeni. De aceea, am propus modificarea legislaţiei, iar FMI se opune”, a spus Dodon.
Preşedintele a reiterat că nu este împotriva FMI, însă consideră că dependenţa de resursele din Vest poate transforma Moldova într-o republică bananieră, care nu ar mai putea supravieţui fără banii veniţi din exterior. „Noi nu vrem să trăim de la o injecţie financiară la alta. Trebuie să avem înţelepciunea de a ne construi propria noastră economie”, este de părere şeful statului.
Biroul NATO, o încercare de a alătura Moldova unor alianţe militare
Solicitat să-şi expună punctul de vedere în ceea ce priveşte deschiderea unui oficiu NATO la Chişinău, Igor Dodon a menţionat că „acestea sunt încercări de a determina Moldova ca pe viitor să se alăture unor alianţe militare”.
„Nu este o coincidenţă faptul că Acordul privind deschiderea unui oficiu NATO la Chişinău a fost semnat înainte de a prelua eu mandatul. Am intrat în exerciţiul funcţiunii pe 23 decembrie, iar Acordul a fost semnat la începutul lunii decembrie, pentru că alianţa de guvernare şi-a dat seama că mă voi opune. Cu siguranţă, voi depune eforturi pentru anula această decizie. La începutul lunii februarie, când mă voi afla la Bruxelles, voi avea o întâlnire cu liderii NATO, am făcut deja o solicitare oficială în acest sens. Vreau să ştiu dacă ei sunt gata să susţină încă o dată, în mod public, semnarea acordului care ar recunoaşte neutralitatea Republicii Moldova. Pentru că în cazul în care oficialii NATO nu vor face acest pas, trebuie să înţelegem la ce să ne aşteptăm pe viitor”, a conchis preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon.
Sursa: report.md