Fostele republici sovietice au semnat în urmă cu un an Acorduri de Asociere cu UE. Care este situaţia în prezent în aceste ţări şi cum decurge implementarea acordurilor. Experţii au făcut bilanţul.
Pentru Georgia, Moldova şi Ucraina, semnarea la 27 iunie 2014 a Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană, în cadrul summitului comunitar de la Bruxelles, a reprezentat unul din cele mai importante momente din istoria lor de după declararea independeţei în 1991. Acordul încheiat cu UE prevede renunţarea la taxele vamale şi extinderea comerţului între cele trei ţări şi blocul comunitar. Observatorii de la faţa locului au remarcat însă că problemele politice şi economice interne ale celor trei state împiedică aplicarea adecvată a Acordurilor de Asociere.
Georgia vrea integrare europeană
„Georgia vizează aderarea la UE. Se va reforma total în acest sens pentru a corespunde valorilor europene. Nu ne vom abate de la acest obiectiv”, a declarat pentru Deutsche Welle Kacha Gogolaşwili, de la Fundaţia Georgiană pentru Studii Strategice şi Internaţionale (GFSIS). Până acum, doar o parte din Acordul de Asociere, cea legată de comerţ, a fost pusă în aplicare. Economia georgiană s-a orientat însă deja puternic spre piaţa comună iar exporturile către UE au crescut considerabil, spune expertul.
Potrivit acestuia, Acordul de Asociere conţine şi un program amplu de reforme pentru Georgia, care este pus deja în aplicare şi care este susţinut de UE. Succesul acestuia depinde însă exclusiv de guvernul georgian, arată Gogolaşwili. Investitorii nu pot fi atraşi decât prin stabilitate politică şi un mediu economic solid. Georgia se confruntă însă în prezent cu probleme serioase: scădere economică, şomaj ridicat, situaţie politică foarte tensionată în regiune. Toate acestea îngreunează implementarea rapidă a reformelor.
„Aşteptările populaţiei nu sunt împlinite”, avertizează Gogolaşwili. În plus, propaganda Rusiei face ca sprijinul pentru reorientarea spre Moscova să crească din nou în rândul populaţiei. În prezent, 15 procente dintre georgieni îşi doresc reapropierea de Rusia. Marea majoritate însă, 70%, vrea însă ca dezvoltarea europeană a ţării să continue. Gogolaşwili crede că “un moment decisiv va fi atunci când UE va decide să ridice obligativitatea vizelor de călătorie pentru georgieni. Atunci vor vedea oamenii cu adevărat avantajele reale ale apropierii de UE.”
Moldova pendulează între Est şi Vest
Spre deosebire de Georgia, Republica Moldova se află azi din nou la o răscruce. Anatol Ţăranu, de la centrul pentru cercetare strategică şi consultanţă “Politikon”, notează că, în ciuda dificultăţilor economice, forţele pro-europene au obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de după semnarea Acordului de Asociere şi de după eliminarea vizelor pentru moldoveni.
Totuşi, criza politico-economică actuală a readus în dezbatere schimbarea cursului politicii externe a ţării. „Situaţia este proastă. Nu este exclus ca Moldova să ajungă în incapacitate de plată. Cercurile oligarhice au mare influenţă asupra dezvoltării ţării”, a declarat Ţăranu pentru DW. Totul depinde de construirea unei noi majorităţi parlamentare pro-europeane şi capabile să implementeze reforme radicale.
Potrivit lui Ţăranu, în societatea moldoveană nu există un consens privind direcţia în care ar trebui să se dezvolte ţara. Majoritatea se pronunţă în favoarea integrării europene, dar forţele pro-Est sunt la rândul lor puternice.
Ucraina speră să primească perspectiva aderării la UE
Dintre cele trei ţări, Ucraina se află de departe în cea mai dificilă situaţie. Kievul cheltuie resurse majore în conflictul cu Rusia, spune pentru DW Volodymyr Horbaci, de la Institutul Ucrainean pentru Cooperare Euroatlantică. El adaugă: „Luptele din estul Ucrainei împiedică autorităţile să aplice Acordul de Asociere. În plus, o parte a Acordului de Liber Schimb nici nu a intrat în vigoare. UE a făcut concesii Rusiei iar semnarea acestui din urmă acord a fost amânată pentru 1 ianuarie 2016.”
Horbaci subliniază că Ucraina speră că va beneficia în curând de avantajele apropierii de UE. După intrarea completă în vigoare a Acordului de Asociere, investiţiile externe ar urma să crească iar mărfurile produse cu ajutorul acestor fonduri ar urma să fie exportate în UE. Kievul se străduieşte să implementeze standardele de calitate şi reglementările europene. Autorităţilor le lipsesc însă deseori motivaţia şi resursele pentru reforme. „UE trebuie să înţeleagă că, din cauza actualelor ameninţări militare, problemele de viaţă şi de moarte au prioritate în faţa celor ce ţin de adoptarea unor măsuri de ordin tehnic”, spune expertul ucrainean.
Horbaci arată că opinia publică ucraineană este în prezent dezamăgită că UE nu pricepe cu adevărat situaţia din Ucraina. „Pentru noi ar fi foarte important dacă am primi o perspectivă de aderare la UE. Aceasta ar mobiliza societatea ucraineană în direcţia reformelor şi i-ar convinge pe oameni că eforturile lor de pe Maidan nu au fost degeaba”, subliniază politologul de la Kiev.
Sursa: dw.de