Să trăim ca-n Europa!

76 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov

76 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov

23/08/2015
|
0 Comments
|

Pe 23 august 1939 a fost semnat pactul de neagresiune între URSS și Germania nazistă. Tratatul, semnat la Moscova de către Veaceslav Molotov și Joachim von Ribbentrop în prezența lui Stalin prevedea ca acele două țări să nu se atace reciproc. Mai târziu însă a ieșit la suprafață a ieșit și un protocol adițional secret ce prevedea practic lichidarea tuturor statelor care se aflau între acele două țări prin împărțirea sferelor de influență.

Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asemănător acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol în calea apropierii celor două regimuri politice, deși anterior încheierii pactului, URSS și Germania nazistă se criticaseră reciproc cu vehemență.

Între cei doi dictatori – Stalin și Hitler – a existat o stranie fascinație reciprocă, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste mondiale.
750px-Ribbentrop-Molotov_ro.svg_

Regimurile instaurate în Rusia sovietică și în Germania național-socialistă erau, în general, antidemocratice, dictatoriale și totodată erau în particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele două regimuri totalitare este însuși Tratatul de pace de la Versailles, atât Germania fascistă, cât și Rusia sovietică considerându-se victime ale tratatului.

Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1945, o nouă diviziune a sferelor de influență în Europa, vestul urmând a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența Uniunii Sovietice.

Teritoriul Republicii Moldova, care în momentul semnării pactului făcea parte din Regatul României era sub vizorul Uniunii Sovietice, care la 28 iunie 1940 a reușit să îl ocupe, alături de nordul Bucovinei, formând pe aceste teritorii Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în teritoriile actuale ale Moldovei, iar restul – Sudul Basarabiei și Nordul Bucovinei au intrat în componența Republicii Sovietice Ucrainene.

Sursa: agora.md