Se împlinesc 71 de ani de când 12 state de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord, două nord-americane (SUA și Canada) și zece vest-europene, (Belgia, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie) puneau bazele NATO.
La 4 aprilie 1949, cele 12 state acompaniate de valori democratice, de amintirea fragedă a sângeroasei conflagrații mondiale de la începutul deceniului și de tendința de balansare a amenințării totalitariste sovietice, semnau Tratatul de la Washington punând bazele a ceea astăzi numim ”cea mai puternică alianță politico-militară din istorie”.
Fără același fast cu care a fost evocată aniversarea de anul trecut, când NATO a devenit o alianță septuagenară, iar cei 70 de ani au fost marcați deopotrivă printr-o reuniune a miniștrilor de externe la 4 aprilie 2019, în aceeași sală unde a fost semnat Tratatul Nord-Atlantic, și printr-un summit al șefilor de stat și de guvern la 4 decembrie, la Londra, primul sediu al Alianței, marcarea celor 71 de ani are particularitățile sale.
“NATO a fost creat pentru a face față crizelor. Deci putem ajuta și Alianța noastră își joacă rolul”, este afirmația pe care secretarul general Jens Stoltenberg a făcut-o joi, după prima reuniune din istorie prin videoconferință a miniștrilor de externe pentru a decide măsurile pe care NATO le ia în contextul combaterii crizei sanitare globale provocate de pandemia cu noul coronavirus și pentru a reafirma ”crezul” fondator al Alianței: Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic și principiul apărării colective ”un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor”.
”NATO rămâne pregătită să îndeplinească sarcinile sale fundamentale, şi anume apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea comună. (…) Capacitatea noastră de a ne derula operaţiunile şi de a asigura descurajarea şi apărarea împotriva tuturor ameninţărilor cu care ne confruntăm nu este afectată”, statuează declarația miniștrilor de externe de joi, care inevitabil coincide și cu cei 71 de ani de la crearea Alianței.
Scriam anul trecut, la aniversarea celor 70 de ani, că afirmația ”cea mai puternică alianță politico-militară din istorie” poate fi probată factual printr-o cronologie abundentă în detalii și evoluții, de la prima membrană a unității transatlantice la dezacorduri între aliați, așa cum asistăm și în prezent, sau de la sfârșitul Războiului Rece și justificarea existenței și extinderii NATO ca o promisiune a democrației liberale și pentru întărirea cooperării între America de Nord și o Europă mai mare și unită.
Poate cel mai puternic exemplu sunt imaginile recente ale aeronavelor NATO care au transportat de la Seul la București echipamente medicale de protecție achiziționate de România din Coreea de Sud, ale aeronavelor spaniole care au preluat ventilatoare respiratorii oferite Spaniei de către Germania, ale pacienților italieni, francezi sau olandezi aflați în stare precară și preluați în spitalele germane, a echipamentelor medicale trimise de Turcia pentru Italia și Spania, ale sprijinului de 100 de milioane de dolari anunțat de Statele Unite pentru Italia sau ale echipamentelor medicale livrate Italiei de Armata SUA în Europa, toate acestea în contextul pandemiei de COVID-19 are preconizează să schimbe din temelii viitorul vieții internaționale
Într-un context global mai volatil și mai instabil decât cel din urmă cu 12 luni, NATO a intrat în cel de-al 71-lea an de existență arborând și fluturând 30 de drapeluri naționale în jurul emblemei Alianței Nord-Atlantice, care reprezintă unitatea între aliați și obiectivul păcii. Păstrându-și deviza de a se extinde ca o promisiune pentru securitate și apărare comună, NATO și-a deschis ușile pentru Macedonia de Nord, care la 27 martie 2020 a devenit al 30-lea stat membru al Alianței.
O însemnătate aparte în această perioadă este și pentru România.
România a celebrat, la 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.
În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus.
Cei 71 de ani de la debutul construcției transatlantice și cei 16 de apartenență pentru România mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. Anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică.
Un aspect major își păstrează caracterul intact față de aniversarea septuagenară din urmă cu 12 luni, aceea a unei alianțe mai necesare de oricând pentru unitatea Occidentului, amenințată de animozitățile din ultimii ani între aliați, de lipsa inițială de solidaritate în interiorul UE și de mașinăria de propagandă și dezinformare croită pe fondul acestei pandemii pentru a șubrezi edificiile transatlantic și european.
Anul trecut, într-un discurs premieră în Congresul Statelor Unite, secretarul general al NATO a rostit câteva fraze pe care europenii și americanii nu ar trebui să le uite în confruntarea cu efectele sanitare, economice, sociale, politice și geopolitice ale coronavirusului: ”Nu am putea avea o Europă pașnică și prosperă fără SUA. Iar prin NATO, Statele Unite au mai mulți aliați decât orice altă putere a lumii”.
La mulți ani, NATO, alianța clădită pentru a face față crizelor!
Sursa: caleaeuropeana.ro