Şcoala de management şi economie agricolă din Olustvere, Estonia se află pe moşia unui vechi conac nemţesc de peste o sută de ani. Din cele 29 de edificii ale instituţiei, doar câteva sunt noi, în care au fost amplasate laboratoarele şcolii, dotate cu cel mai modern echipament, în care îşi fac orele practice elevii de la specialităţile culinar, cofetar sau brutar.
„ Aici este bucătăria didactică, în care elevii şcolii învaţă cum să gătească şi deseori fac mâncare, deşi avem şi cantina şcolii”, aşa a început Arnold Pastak, directorul şcolii de management şi economie agricolă din Olustvere demonstraţia celei mai noi achiziţii tehnice. Pentru renovări şi dotări instituţia a beneficiat de 15 milioane de euro din diverse fonduri europene.
ARNOLD PASTAK, DIRECTOR, SCOALA DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIE AGRICOLĂ
” Noi am luat înapoi ceea ce a fost a şcolii până la 1941. Am pus bazele unei şcoli noi, am deschis ferma şi am început să studiem pe nou. Nu a fost uşor, deoarece era după sistemul de colhozuri şi sovhozuri. 023. Cele mai mari schimbări s-au produs abia după aderarea Estoniei la UE. 00033. Am renovat şcoala, am construit un cămin, am făcut ateliere noi, laboratoare. Anul trecut am cumpărat de 1 mln. euro tehnică agricolă:combine, tractoare, utilaje. Studenţii învaţă totul în practică. După 3 ani de studii ei obţin şi premise de conducere a tractorului şi altor maşini agricole. După primul an merg şi fac practica adevărată la întreprinderi”.
Majoritatea edificiilor şcolii poartă pe ele pecetea istoriei. În timpul lucrărilor de restaurare în fostele ateliere de fierărie sau mecanică, muncitorii au descoperit unelte vechi. S-a dovedit că olăritul, harnaşamentul, sticlăritul sau pregătirea rachiului erau cândva îndeletnicirile de bază ale oamenilor din partea locului. Obiectele vechi le-au păstrat ca şi exponate de muzeu, iar ocupaţiile le-au inclus în registrul de specialităţi al şcolii.
Eili Soon, maistru-suflător în sticlă oferă o lecţie de master clas. Printre beneficiari sunt şi ziarişti din Moldova, care s-au aflat într-o vizită de Studiu în Estonia, la invitaţia Centrului Estonian al Parteneriatului Estic.
EHTEL HALLISTE, EXPERT SUPERIOR, CENTRUL ESTONIAN AL PARTENERIATULUI ESTIC
“ Nu e greu, dar trebuie foartă multă atenţie ca să poţi coordona mai multe acţiuni simultan. Cum să obţii un bol uniform, suflând mereu în sticla înfierbântată. E ca un truc.20. Prima data fac aşa ceva. Am înţeles că e nevoie de multă măestrie”.
În Estonia fermierii pot obţine subvenţii pentru anumite servicii, dacă fac dovada pregătirii profesionale. Din această cauză printre cei 700 de elevi, la Şcoala vocaţională din Olustvere învaţă şi oameni în vârstă. Pentru alte personae interesate să înveţe meşteşuguri aproape uitate se organizează worschop-uri.
ARNOLD PASTAK, DIRECTOR, SCOALA VOCAŢIONALĂ DE MENAJ ŞI ECONOMIE AGRICOLĂ
Prin anii 90 mulţi studenţi de-ai noştri mergeau peste hotare să facă practică, acum însă fermierii noştri iau deja studenţi la practică, deoarece şi ei au tehnica europeană, pe care au primit-o prin diferite fonduri, ca să-şi dezvolte afacerile în domeniul agricol. 4.12 Acum trecem printr-o perioadă mai dificilă din punct de vedere economic, dar de când am primit multe subvenţii, situaţia s-a stabilizat. Cândva ne era greu să concurăm, consumam mai mult din import. Acum primim subvenţii pentru vite, pentru produse ecologice. Se iau diferite măsuri de susţinere a tinerilor fermieri care au până la 40 de ani., astfel este încurajată dezvoltarea agriculturii şi a satelor în Estonia.
Registrul de specialităţi la şcolile cu profil vocational din Estonia se formează în funcţie de necesităţile pieţii. Cele mai noi profesii sunt de manager în turismul rural, tehnolog-procesator şi de restauratori în lemn şi textile.
ARNOLD PASTAK, DIRECTOR, SCOALA VOCAŢIONALĂ DE MENAJ ŞI ECONOMIE AGRICOLĂ
Înainte despre lucrul în agricultură se spunea că e murder şi prafuit. Acum însă, după aceste investiţi de milioane, când şi tractoarele sunt computerizate e foarte plăcut să lucrezi. Tehnica e pentru tineri, e modernă, e uşoară în manevrare. Elevii învaţă cum să pună pe picioare afaceri mici cu venituri constant în sate şi orăşele. E vorba de albinărit, manufactură sau prepararea în condiţii de casă a unor produse alimentare ecologice aşa cum sunt pâinea de casă, prăjiturile naţionale estoniene sau rachiul din fructe ori cereael. 6.26 Trebuie să menţionez că fără ajutorul financiar şi logistic din UE nu am fi avut bani pentru renovări. Studiile sunt în mare parte graturite, elevii au facilităţi, beneficiază de pachet social şi transport asigurat. Fermierii care învaţă la noi achită doar masa şi cazarea”.
Herghelia de cândva a şcolii din Olustvere nu a dispărut, s-a transformat în lemn şi a devenit muzeul instituţiei, în care poate fi studiată istoria agriculturii estoniene. Impresionanta expoziţie de 400 de cai cu trăsuri în miniatură a fost creată de Voldemar Luht. Când s-a pensionat şi nu a mai fost încadrat în câmpul muncii fostul elev iar apoi şi profesor la Şcoala de meserii, Voldemar Luht a preferat să rămână la şcoală şi s-a apucat de cioplit în lemn. 20 de ani a lucrat la figurinele de cai, doamne şi domni, trăsuri şi harnaşamente. Voldemar Luht a devenit autorul celei mai mari colecţii de astfel de exponate din toată lumea.
MARIKA SADECO, PROFESOARĂ, DIRECTOR-ADJUNCT PENTRU DEZVOLTARE, SCOALA VOCAŢIONALĂ DE MENAJ ŞI ECONOMIE AGRICOLĂ, OLUSTVERE
„… Aici poate fi văzută toată viaţa Estoniei începând cu secolul Este un muzeu cred că unic în lume. Mai sunt muzee cu exemplare unice, dar cu o colecţie atât de bogată nu mai întâlneşti. Această expoziţie este foarte des vizitată de turişti. În procesul de studii elevii noştri o vizitează, de aesemena vin deseori şi elevi de la alte şcoli, deşi deseori ni se cere, nu noi nu vindem nici un exemplar din această expoziţie, deoarece ea reprezintă mai întâi de toate şcoala noastră, ţara noastră şi este atât de valoroasă, încât nici nu poate fi vorba de înstrăinare”.
În Estonia sunt 40 de Şcoli vocaţionale care pregătesc specialişti în domeniul agriculturii şi managementul afacerilor în sectorul rural. Din 2008 până în prezent pentru reformele în învăţământul profesional Estonia a beneficiat de 200 de milioane de euro din fonduri europene. Estonienii susţin că ei au reuşit să obţină finanţări, deoarece au însuşit bine lecţia investiţiilor: dacă UE ţi-a dat bani pentru o reformă, trebuie să-i utilizezi în acest scop, nu ai voie să faci altceva.