Calitate şi siguranţă. Anume pe aceste însuşiri au pus estonienii accent în agricultura şi industria de prelucrare atunci când au început reformele de aderare la UE. Ei susţin că au reuşit să atragă investiţii enorme din fonduri europene pentru modernizarea sectorului agrar şi cel al industriei alimentare, iar acum produsele sunt competitive pe piaţa europeană. Estonienii spun cu mândrie, că ei îşi manifestă patriotismul şi prin consumul de produse autohtone.
În Estonia reformele în sectorul agrar în procesul de preaderare la UE au avut efectul terapiei de şoc: colhozurile au devenit cooperative, iar sovhozurile au fost privatizate. Din 55 de mii de gospodării mici de la începutul anilor 90 au rămas doar 19, care acum sunt economic eficiente. În prezent onsolidarea şi modernizarea agriculturii se bazează pe politica europeană de subvenţionare.
SINCRON: HANNES RUMM, ŞEFUL REPREZENTANŢEI COMISIEI EUROPENE ÎN ESTONIA
“A fost greu să reorientezi economia deoarece în UE sunt standarde şi exigenţe foarte mari. Dacă vorbim de agricultură, de producţia de lapte şi carne UE a dat foarte mulţi bani pentru tehnologii care să asigure calitatea. Şi acum fermierii din Estonia sunt acei oameni care primesc cele mai mari sume din UE. La noi toată proprietatea a fost privatizată. Estonenii erau deschişi pentru investiţii. Am colaborat mult cu investotori din vest. O mare parte din capital l-au investit vecinii noştri scandinavi: finlandezii şi norvegienii. Ei au venit cu banii şi cultura lor de afaceri, unde nu se dă şi nu se ia mită. Acest fapt a influenţat mult dezvoltarea Estoniei. Fondurile nu au fost deturnate şi nici împărţite pe principii oligarhice sau între rude. Rezultatele analizei internaţionale arată că nivelul de corupţie în Estonia este foarte mic sau lipseşte definitiv, iar acest fapt favorizează dezvoltarea economică şi social a ţării”.
Estonia a ieşit învingătoare în competiţia de realizare a reformelor în procesul de integrare europeană şi este considerată campioană printre ţările baltice şi cele din zona de nord-est. Acum salariul mediu în Estonia este de 1050 de euro faţă de 400 cât era în 2004, anul aderării la UE.
SINCRON: HANNES RUMM, ŞEFUL REPREZENTANŢEI COMISIEI EUROPENE ÎN ESTONIA
“Estoniei i-a fost mai uşor, deoarece a realizat procesul de aderare şi integrare paralel cu alte ţări cum ar fi Letonia, Lituania, Polonia şi eram într-o competiţie pe care noi am numit-o Campionatul Europei de vest. Ţările se puteau compara între ele: unde e mai bine, cine şi cât a reuşit şi acest fapt ne-a motivat să punem presiune pe guvernanţi, să-i chemăm să raporteze despre mersul implementării reformelor în toate domeniile, inclusiv în agricultură”.
Din 2005 în Estonia se aplică legile UE cu privire la securitatea alimentară. Producătorii şi comercianţii sunt direct responsabili de calitatea mărfurilor livrate şi a serviciilor prestate în domeniul agro-alimentar.
SINCRON: AGO PARTEEL, DIRECTOR, DEPARTAMENTUL VETERINAR-ALIMENTAR, MINISTERUL AGRICULTURII, ESTONIA.
Sunt exigenţe de calitate pentru toate tipurile de produse alimentare. Dacă ai 2 vite în gospodăria particulară şi nu ai frigidere de răcire a laptelui, nu ai dreptul să-l vinzi pe piaţă. Acest lapte poate fi folosit doar pentru consum personal. Totul este strict. Dacă ai 3-4 vite eşti obligat, conform standardelor, să ai aparate de răcire a laptelui. Sacrificatul anumalelor pentru vânzarea cărnii, se face doar în abatoare. Controlul sanitar-vederinar este asigurat la toate unităţile agricloe şi piscicole de specialişti, care prestează servicii contra plată.
În Estonia sunt 13 mii de întreprinderi care prestează servicii în domeniul agro-alimentar. Anul trecut au fost supuse controalelor din partea serviciului de Securitate alimentară doar 25 de mii. Cel mai des sunt verificate grădiniţele şi şcolile.
PEGINA PIHLAKAZ, ŞEFA SECŢIEI IMPORT-EXPORT, MIN. AGRO ESTONIA
“Pedepsele şi amenzile din an în an s-au redus de la aderare încoace, deoarece a scăzut numărul celor care încalcă normele. Oamenii au însuşit lecţia că trebuie să respecte legile europene. 2.44 perioada de pregătire a tuturor întreprinderilor a fost de 10 ani. S-a lucrat cu fiecare om în parte, s-au făcut multe investiţii. În condiţiile de concurenţă şi ajustare la exigenţele de calitate o parte din întreprinderi s-au închis, altele s-au reprofilat. Estonia a intrat în UE fără perioadă de pregătire, dar cu toate acestea nu au fost atestate greşeli sau abateri, deoarece cu toţii am respectat buchia legii. Sută la sută vă pot spune că şi Dvs. în Moldova trebuie să investiţi în calitate. Aceasta e singura condiţie să ajungi şi să te menţii pe piaţă, inclusiv pe cea europeană”.
Datele statistice arată că estonienii consumă în proporţie de 80 la sută produse autohtone. Aceasta, spun ei, este o formă de manifestare a patriotismului, prin care îi susţin pe producătroii autohtoni.
PEGINA PIHLAKAZ, ŞEFA SECŢIEI IMPORT-EXPORT, MIN. AGRO ESTONIA.
“Prefer carnea din Estonia deoarece e mai de calitate. 044 În Eston se importă peşte îngheţat, carne şi lapte nu importăm. 1.12 Importăm peşte care nu este la noi, în Marea Baltică. De exportat exportăm în toată lumea. În Moldova exportăm fabricate din lapte şi peşte, alte produse”.
Directorul Asociaţiei Indusitriei Alimentare din Estonia susţine că experienţa balticilor în procesul de integrare europeană poate fi de folos Moldovei.
SIRJE POTISEPP, DIRECTOR, ASOCIAŢIA INDUSTRIA ALIMENTARĂ, ESTONIA
„ Eu i-aş sfătui pe întreprinzătorii din Moldova să vadă părţile forte ale dezvoltării economice, să investească în turism. Aveţi o ţară frumoasă, aveţi crame impresionante şi e păcat să nu beneficiaţi şi de pe urma acestui mare avantaj. 8.39 Dvs. aveţi mult de ucru şi dacă nu înceţepi acum, mâine poate fi târziu. Mi se pare că Moldova are şi alte puncte forte pe care trebuie să le utilizeze ca să aveţi succes în procesul de aderare la UE. Aceste puncte ar fi materia primă, strugurii, merele, fructele, legumele şi vinul. Este important să puneţi accent anume pe aceste lucrui şi veţi reuşi. Eu când spun Moldova mă gândesc în primul rând la vin, fructe şi legume gustoase”.
În Estonia respectul pentru lege şi încrederea în sistemul bancar sunt factorii de bază ce-i ajută pe fermieri şi producători să investească şi să obţină profit în domeniile agricol şi cel alimentar.