Estonia s-a integrat mai repede şi mai uşor în UE deoarece acest lucru l-au dorit şi guvernanţii şi societatea. Un alt punct forte în procesul de aderare a fost lipsa corupţiei. În Estonia oamenii nu iau şi nu dau mită, iar posturile se ocupă în funcţie de competenţe profesionale şi nu pe criterii politice sau de rudenie, afirmă Hannes Rumm, preşedintele reprezenţei Comisiei UE în Estonia. Tot el susţine că şi Moldova, fiind o ţară la fel de mică precum este Estonia, are şanse mari de aderare şi că nu trebuie să treneze acest process.
SINCRON: HANNES RUMM, PREŞEDINTELE REPREZENTANŢEI COMISIEI EUROPENE ÎN ESTONIEI.
CÂT SĂ AŞTEPŢI.
“Experienţa estonă ne spune că nu ai ce să aştepţi. Dacă la sfârşitul anilor * 90 Estonia a decis că în 4-5 ani vrea să devină membru UE în 2004 a devenit. Acest lucru a fost posibil şi pentru că oamenii, societatea îi cerea guvernului să lucreze, adică să realizeze reformel. O data în trimestru prim-ministrul şi alţi funcţionari erau obligaţi să raporteze în faţa societăţii ce au făcut şi ce nu au reiuşit. Mass-media publica în formă cronologică mersul reformelor şi critica foarte dur orice abatere, compara Estonia cu vecinii săi: finii şi norvegienii. Era o presiune majoră din partea societăţii asupra guvernanţilor.
Din primii ani de la aderare, Estonia a beneficiat de subvenţii de zeci de miliarde de euro din partea UE. Acelaşi trend se va menţine conform programului până în 2020.
TOOMASS KEVVAI, VICESECRETAR, SECURITATE,CERCETARE ŞI DEZVOLTARE, MINISTERUL AGRICULTURII.
În 2001 când în Estonia au ajuns primele combine ca şi grant oamenii au văzut primele rezultate ale politicilor UE în ţara noastră şi au avut posibilitate să compare lucrurile şi să se convingă de avantajele oferite. Tot în acea perioadă am ajuns la înţelegerea ca 50 la sută din investiţiile făcute în agricultură să fie acoperite din fonduri UE şi iată acum ne bucurăm de acest lucru”.
HANNES RUMM, PREŞEDINTELE REPREZENTANŢEI COMISIEI EUROPENE ÎN ESTONIEI.
“Pentrzu noi a fost relativ uşor, deoarece atunci au fost admise în UE 10 ţări”.
Banii se investesc în toate domeniile, dar cel mai mult în dezvoltarea infrastructurii: spitale, drumuri, obiecte de cultură şi acest lucru este bine văzut de oamenii, deoarece ei ştiu că pentru astfel de lucruri în bugetul ţării nu ar fost destui bani. Noi am reuşit mai multe în comparaţie cu alte ţări, deoarece avem la bază cultura scandinavă, unde nu există corupţie, oligarie şi relaţii bazate pe alte criterii decât profesionalismul. Estonienii nu-şi angajează rudele la serviciu”.
Unii estonieni susţin că ei deja au uitat cum a decurs procesul propriu-zis de aderare. Tinerii, însă, spun că nu-şi imaginează cum ar fi să nu ai dreptrul la libera circulaţie.
VOX POPULI
– “De la aderare până acum au fost diferite perioade de cădere şi de majorare a cursului valutr, iar asta a influenţat şi nivelul de viaţă. Nu sunt economist, dar pot să vă spun că a fost greu în primii ani, dar după ce s-au majorat salariile deja situaţia s-a stabilizat şi ne este mai uşor. Avem dreptul la libera circulaţie şi acesta este un mare plus. 2.25 Bunăoară copiii mei au plecat la studii în Anglia, acolo au absolvit universităţi şi au rămas în vest”.
– “În UE au vrut mai degrabă guvernanţii din Estonia, decât oamenii de rând. Din punct de vedere economic lucrurile nu s-au schimbat în bine atât de repede cum ne-am fi dorit noi, dar cu toate acestea e bine. Un alt avantaj este că putem să inventăm noi diverse mărfuri şi aşa ne dezvoltăm mai repede.
– “Partea bună este că avem paşapoarte şi putem circula liber în UE, putem să lucrăm, să studiem şi să călătorim în străinătate.
– “Oraşul a devenit mult mai frumos, s-au construit multe edificii frumoase. 09 Au apărut multe avantaje pentru tineri s-au creat foarte multe locuri de muncă”.
– Slariile sunt mai mari. Da e mai bine şi pentru că nu sunt hotare. Ai dorinţa să pleci, poftim. Nu ai nevoie de viză, de paşaport. Nu trebuie să schimbi bani.
– Noi suntem studenţi, este programul ERASMUS avem posibilităţi să studeim să, învăţăm mai multe limbi şi să alegem unde să lucrăm.
– “ Nu am sesizat mari schimbări poate pentru că sunt tânăr, nu achit impozite. Mă gândesc pe viitor să rămân cu traiul în Estonia, deoarece mă simt bine aici”.
Străinii care au vizitat Estonia înainte şi după aderare la UE susţin, că schimbările se văd cu ochiul liber.
PITTER EIGERMANN, GERMANIA
“Estnoia este o ţară frumoasă, are cultură scandinavă, dar nu este prea mult descoperită de turişti, deoarece până la aderare nu avea hotarele deschise. Noi, turiştii germani descoperim Estonia ca pe o ţară unde s-a investit mult în sfera de deservire. Ar trebui să păstreze natura şi vestigiile, să nu le modernizeze prea mult, mai ales în zona rustică.
În Estonia, ţara cu 1,3 milioane de cetăţeni rata de şomaj este de circa 4 la sută, adică nu depăşeşte nivelul mediu de şomaj în UE.