INTERVIU cu Einar VALLBAUM, consul onorific al Moldovei în Estonia
COR: D-le consul, ce conexiuni aveți cu Moldova și de ce ați decis să deveniți consul onorific al țării noastre aici?
Einar VALLBAUM: Este o întrebare foarte interesantă. Este o istorie mai veche, de pe când lucram șofer de curse internaționale la Sovtransavto.Noi aduceam produse de acolo. Este vorba de popor, de soare, de ospitalitate. Mai târziu, când lucram gubernator, aici era ambassador al RM Victor Guzun, noi ne-am întâlnit și am găsit limbaj comun. Victor era atât de tânăr și eu mă simțeam tânăr și am dorit să realizăm ceva frumos împreună. Am avut timpuri grele, după care a venit libertatea și atunci am fost ajutați foarte mult de finlandezi, ceea ce a contrivuit la dezvoltarea rapidă a Estoniei. Pot să zic că în viața am avut noroc: multe din câte le-am făcut, compania, copii au crescut, feciorul după studiile superioare obținute a revenit în companie, am simțit că trebuie și eu să ofer cuiva un suport. Am văzut o oprtunitate în a sprijini Moldova. Am găsit prieteni buni acolo și am semnat un acord de colaborare cu raionul Criuleni. Am văzut de ce au nevoie oamenii și am trimis încolo mai multe lucruri, inclusive echipament medical, am sprijinit poliția de acolo. Deci, acum pot spune că am foarte mulți prieteni acolo. Sunt întotdeauna bucuros să merg încolo, și la fel, am un sentiment de bucurie să întâmpin oaspeți aici. Am primit aici mulți oaspeți înainte de alegeri. Evident, mulți dintre ei erau din Criuleni. Circa 600 de persoane. Când am avut alegeri, aici 90% au votat ”pro” Uniunea Europeană, fiindcă oamenii au văzut cum am trăit, ce schimbări s-au produs, ce libertăți am obținut și cât support ne-a oferit Uniunea Europeană. Este drumurile pe care le vedeți, școlile renovate. Estonia este o țară mică și nu poate produce aceste schimbări desinestătător. Țările noastre sunt aproape la fel, doar că populația voastră e mai mare. Ați fost aproape 4 milioane și circa jumătate au părăsit țara. Noi am fost un million trei sute de mii și am râmas circa un million. Oamenii noștri au plecat în Finlanda, cetățenii voștri- în Italia și Spania. Iată de ce trebuie identificate posibilități ca lumea să fie motivată să revină acasă. Nu trebuie să-ți părăsești țara. Trebuie să vii, să înveți, să corectezi ceea ce nu a fost correct. Întotdeauna pot fi comise erori, dar noi am vrut să vă împărtățim din experiența noastră pentru ca voi să le evitati pe cele comise de noi, să învățați din greșelile noastre. Eu întotdeauna spun: fie ca, cultura, dragostea și capitalul să circule liber peste hotarele de stat. Și dacă e să ne referim la geopolitică, trebuie să amintim că ”fratele mai mare” nu ne lasă în liniște. Știu că și voi, și noi avem această problemă. Îată de ce când suntem mâină în mâină, când mergem într-un pas, putem face mai multe cu forțe comune. Până nu vom stabili unghere și nu vom conteni să ne deplasa în cercuri, nu vom obâine rezultate. Trebuie să comunicăm într-un limbaj comun, fiindcă suntem popoare mici.
COR: Apropo, am o întrebare în acest context. În Moldova deseori poți auzi, că nouă nu ne reușesc anumite lucruri, avem puține oportunități, pentru că avem o țară mică și un popor nenumeros. Dacă e să pornim de la experiența Estoniei, au țările noastre anumite avantaje și în ce constau ele?
Einar VALLBAUM:Depinde cum simte poporul: dacă acesta are sentimentul că este țara lui, că vrea să lucreze aici, să trăiască, că aici are cele mai bune posibilități. Și eu pe timpuri am avut posibilitatea să emigrez, dar nu am dorit să o fac. Doream să fiu aici, iată de ce de fiecare dată reveneam. Am văzut în lume foarte multe lucruri, iar când am obținut libertatea îndată mi-am creat o companie. Întreprinderea funcționează déjà de 27 de ani, iar feciorul este managerul ei. Se poate activa aici. Iar în calitate de primar al orașului doresc să schimb multe lucruri. Două decenii nu au fost reparate străzile. Întreb: de ce nu ați reparat? – Bani nu sunt. Este cel mai simplu lucru să spui că nu sunt bani, că există alte lipsuri. Dar oamenii trebuie să gândească că este orașul lor, că este pământul lor unde s-au născut și unde vor muri, să rorească ca și copiii lorsă locuiască aici. Când dăm a lehamite din mână, că chipurile nu e treaba mea, nu e bine. Oricând, când merg pe stradă și văd un vas gol de Pepsi-Cola, îl voi ridica și îl voi arunca la gunoi. Dar sunt personae, care ar da cu piciorul în ea. Și când următorul va face la fel, nimic nu se va schimba. Trebuie să ai încredere în tine, să ai respect pentru tine însuți și trebuie să-ți respecți poporul tău, părinții. De acolo începe totul. Noi zicem, că acolo este bine unde nu suntem noi. Dar când estonienii merg în Finlanda să lucreze, ei sunt străini acolo. La fel cum mergeți voi să lucrați în Italia, tot sunteți străini acolo. Cine vă iubește pe voi acolo? Cine ne iubește pe noi printer străini? Înainte la noi funcționau uzinele ce produceau sisteme automotive. Acum aceste uzine sunt la voi. Conducerea voastră este bucuroasă, că aceste investiții au venit în Moldova și se produc piese pentru diverse mașini. Dar ce salarii au angajații, 100-150 de euro? Capitaliștii vin încolo unde forța de muncă este ieftină. Iar oamenii noștri nu mai vor să lucreze pentru salarii atât de mici. Iată de ce când peste 5 ani oamenii voștri vor dori salarii mai mari, vor simți că pot și doresc mai mult, aceste întreprinderi vor pleca din Moldova. Dar întotdeauna va rămâne producția autohtonă, ca, de exemplu, uzina noastră de ciment, producția forestieră. Cimentul și pădurea vor rămâne aici. Iată producerea care trebuie dezvoltată. Economia voastră e bazată puternic pe agricultură, iată de ce trebuie să vă focusați atenția pe produsele autohtone și să ieșiți cu ele pe piață. Oamenii nu vor spune că vor doar vinuri franceze. Eu, în măsura posibilităților, spun că vinurile de Cricova sunt cele mai bune. Cricova este cunoscută de mulți, dar aveți multe întreprinderi mici vinicole, numele cărora nu sunt deocamdată cunoscute. Trebuie să vorbiți despre ce se cunoațte, că șpumantul de la Cricova este cel mai bun, e mai bun ca șampania franceză, dar acest lucru trebuie pus în evidență.
COR: În Estonia a fost efetuată reforma administrației publice locale ți din două sau trei niveluri de administrare a ramas doar unul singur: cetral și local, care este numit de puterea centrală. În ce măsură este acest lucru democratic și despre ce rezultate poate fi vorba deja? Ce a fost bine, ce n-a reușit, ce au obținut oamenii în localități?
Einar VALLBAUM: Acest lucru poate fi asemuit cu un măr cu o parte roșie și alta verde. Putem identifica avantaje și dezavantaje. Când erau regiuni mici cu o populație de 800 sau 1500 de persoane, erau foarte puțini bani, cu care nu puteai face mare treabă. Acum când regiunile sunt mai mari, cu o populație de 6000 de persoane, și bugetul e mai mare și, respective, poți realiza mai multe lucruri. O profesoară la școală poate fi remunerată mai bine. Ce nu e prea bine, că nu avem puterea de stat în regiuni, cum eram eu guvernator și aveam un staff care verifica și gestiona banii din bugetul statului. Noi știam unde trebuie să alocăm banii, iar acum Tallinn-ul dă bani fără a ști care sunt necesitățile locale. Puterea central este departe de oameni. Când eram guvernator și participam la deschiderea unor evenimente, a unor intreprinderi, oamenii simțeau prezența puterii statului, iar acum e la fel de parcă am trăi pe o corabie în largul mării. Trebuie desinestătător să ne îngrijim de toate. Ministerul spune că dă bani, dar aceste sume sunt mai mici decât erau alocate anterior. Puterea locală are mai multe împuterniciri dar mai puțini bani pentru a le aplica în practică.
COR: De ce s-a recurs atunci la aceste reforme?
Einar VALLBAUM: A fost implicat politicul.Era Partidul Reformatorilor iar gubernatorii erau din partea partidelor aflate la putere. Un partid mare care nu a mai fost la putere mulți ani la rând tot spunea că guvernatorii nu fac nimic și aceștea trebuie eliminați. Oamenii au început să creadă că ei au dreptate. Și când acest partid a ajuns la putere, el a efectuat această reform, care nu a dat nici un rezultat.
COR: In 2018 ați desfășurat Zilele culturii moldovenești aici în Estonia. Ce s-a petrecut în acele zile, cum au reacționat estonienii?
Einar VALLBAUM: … Estonienii cunosc de mult timp această regiune, iată de ce multă lume din cultura a venit din Moldova. Ți noi în fiecare an la 27 august mergem la Criuleni. Lumea este setoasă de evenimente culturale. Dacă veți urmări cultura, dansurile noastre, veți observa că sunt foarte lente. Pe când voi posedați un temperament aparte și oamenii noștri și-l doresc. Când bărbații se încing la dans se simte cum vibrează totul. Când oamenii pot călători, pot comunica, de aici încep relațiile. Deja se știe cine va merge încolo pe ospețe, la odihnă, cine va veni încoace. Deja am discutat cu Orchestra din Tallinn, format din 40 de oameni, cu care vom veni în 2019 la Ziua Vinului în Moldova și vom organiza un concert.
COR: Ce alte planuri aveti pentru 2019?
Einar VALLBAUM: Noi avem alegeri și voi aveți alegeri. Vom vedea ce aveți după electorală. Neapărat voi veni în Moldova: de Ziua Vinului, la evenimentele culturale. De 3-4 ori pe an vin in Moldova. Sunt atașat de cultura voastră. Acum aș vrea să fac schimburi de grupuri de tineri. Când s-au desfășurat Zilele Culturii Moldovei aici, ambasadorul vostru a mers la trei școli, care nu au văzut oficiali de nivel atât de înalt. Copiii era cu gura căscată că au fost vizitați de un ambassador. Lor le-a fost foarte interesant. Ei știu multe lucruri despre Moldova, grație internetului. Noi avem o organizatie de tineret și membrii ei doresc să întâlnească pe semenii lor din Moldova. Acum mă preocup de identificarea posibilitătilor ca în vacanța de primăvară fetele și băieții de aici să meargă la Chișinău și să comunice cu cei din raionul Criuleni.
COR: Intenționați să extindeți această colaborare și cu alte raioane?
Einar VALLBAUM: Mai avem colaborare și cu Găgăuzia. Am avut această relație prietenească de mai multi timp. Iată de ce acum această regiune nouă, Vira-Nigula, are relațieprietenească cu Găgăuzia. Cred că trebuie să existe colaborare cu 2-3 regiuni astfel ca aceasta să fie una eficietă (cade obiect!!!!!! De curatat) . Nu trebuie să facem liste de zeci de raioane și să nu facem nimic. Mai bines ă fie 2-3 raioane, dar oamenii să comunice. Orice colaborare are anumite costuri. Și banii trebuie utilizați economicos. Trebuie să calculăm câți oapeni putem primi, căți pot pleca în Moldova, pe cât de numeroase sunt grupurile. Sunt factori care trebuie luați în calcul.
COR: Vă mulțumesc mult pentru acest interviu? Vă aduc felicitări cu ocazia Anului Nou. Vă doresc succese, ca sorjintea Dvs. de energie să nu sece, să aveți noi proiecte conectate la țara noastră și ca Moldova să urmeze Estonia în procesul de schimbare a vieții în mai bine!
Einar VALLBAUM: Si eu va mulțumesc. Ați vizitat Estonia și am putut sta de vorbă. Sunt sigur, că veți găsi în Estonia ceva bun, ce ați putea prelua în Moldova pentru a efectua schimbarea, despre ce puteți comunica cu prietenii, cu copiii, Veniți în Estonia la odihnă. Vizitați țara, avem mare care vă lipsește, avem 2 insule: Saara și Iumaa care sunt foarte interesante. Invit compania dvs să vizitați Estonia, ca să văarătăm tot ce avem. Suntem oameni foarte deschiși.
COR: Vă mulțumesc mult, toate bune!
Autor: Ludmila Barba