Domnule Președinte al Parlamentului European,
Domnule Președinte al Comisiei Europene,
Stimați membri ai Parlamentului European,
Doamnelor și domnilor,
Sunt onorată să fiu prezentă astăzi aici, în fața dumneavoastră, în calitate de Prim-ministru al României.
Am preluat mandatul european de la Austria și aș dori să reiterez, cu această ocazie, mulțumirile mele pentru Președinția austriacă. În același timp, țin să adresez mulțumiri și partenerilor noștri din Trio, Finlanda și Croația, cu care am avut o coordonare foarte bună în pregătirea unui program comun, echilibrat de lucru pentru următoarele 18 luni.
În cele ce urmează vă voi prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene și viziunea asupra viitorului Uniunii.
Doamnelor și domnilor,
Europa a știut întotdeauna să depășească obstacolele, să renască după episoadele mai puțin faste ale istoriei. Însuși proiectul European în forma sa de astăzi a fost modelat de multiplele crize prin care a trecut.
Astăzi, ne aflăm, din nou, într-un moment complex al procesului de construcție europeană. Dar după cum bine știți, orice situație de acest gen poate fi transformată într-o oportunitate, într-un nou început.
Din acest motiv, vă spun că în viziunea mea exercitarea președinției rotative de către România în următoarele 6 luni nu este doar o datorie formală. Sunt peste 500 de milioane de cetățeni europeni, care așteaptă un răspuns despre viitorul casei în care trăiesc și care se numește Europa.
Cred de aceea, că este important să arătăm cetățenilor Uniunii că instituțiile europene lucrează pentru ei și mai ales că produc rezultate care le îmbunătățesc viața și perspectivele de viitor.
Sunt conștientă că prima etapă a președinției rotative va fi intensivă și redusă ca timp în ceea ce privește procesul decizional. De aceea contez foarte mult pe sprijinul dvs. pentru a finaliza cât mai multe dosare legislative aflate pe agenda europeană și să răspundem provocărilor la nivel european.
Viziunea Președinției României asupra proiectului European este structurată în jurul ideii de „coeziune, ca valoare comună europeană”, declinată în toate dimensiunile sale:
coeziune politică ilustrată de nevoia de unitate între statele membre;
coeziune economică și teritorială, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre și între regiuni;
coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăți ale Pieței Interne a Uniunii Europene;
Această accepțiune a conceptului de coeziune este transpusă de o manieră transversală în cadrul priorităților noastre tematice, care se desprind pe patru piloni principali de acțiune: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global, Europa valorilor comune.
Europa convergenței reprezintă primul pilon de acțiune al Președinției României la Consiliul UE și are în vedere asigurarea creșterii economice, dezvoltarea socială, reducerea decalajelor, competitivitatea, conectivitatea și sustenabilitatea.
Piața Unică este, desigur, cea mai mare realizare a Uniunii, nucleul construcției europene. Drept urmare, unul din obiectivele Președinției României este de a avansa agenda legislativă în domeniul Pieței Interne, în scopul definitivării cadrului necesar unei bune funcționări a acesteia.
Trebuie să consolidăm baza științifică și tehnologică a industriei europene, prin care putem stimula competitivitatea noastră la nivel internațional și, totodată putem genera creștere economică și locuri de muncă.
Vom continua să promovăm digitalizarea, inclusiv în domeniul industriei europene. Ofensiva digitală a fost promovată deja de anterioarele Președinții, estonă și austriacă, ale Consiliului UE și noi vom urmări, la rândul nostru, să continuăm să lucrăm în același ritm susținut.
Ne vom concentra pe dezvoltarea legăturilor funcționale dintre Est și Vest, dintre Nord și Sud, care să faciliteze conexiunile de toate tipurile, pentru operaționalizarea celor patru libertăți de circulație și pentru creșterea competitivității economiei europene și a nivelului de trai în regiunile mai puțin dezvoltate.
Vă spuneam despre necesitatea unei politici pe termen lung în domeniul industrial, iar la fel de importantă este reglementarea Uniunii Energetice. Aceste două teme vor ocupa un loc importat pe agenda președinției noastre.
Al doilea pilon al președinției României va fi Europa siguranței. Suntem în fața unor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățeanului. Uniunea Europeană se confruntă cu o paletă largă de riscuri și amenințări care pot să submineze valorile și prosperitatea societăților noastre deschise.
Într-o lume a digitalizării accelerate, trebuie să avansăm în ceea ce privește protejarea cetățenilor în spațiul virtual. Este necesar să consolidăm reziliența Uniunii la atacuri cibernetice. Așadar, securitatea cibernetică va reprezenta o condiție necesară pentru orice proiect referitor la societatea informațională.
Tot în legătură cu securitatea Uniunii vom trata cu toată seriozitatea negocierea și finalizarea inițiativelor privind gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, întărirea granițelor externe ale Uniunii, intervențiile de urgență, lupta împotriva terorismului, protejarea siguranței cetățenilor în spațiul virtual, operaționalizarea și chiar extinderea mandatului Parchetului european către infracțiunile de terorism, precum și consolidarea cooperării judiciare în materie civilă și penală.
Ne dorim să contribuim la formularea de soluții viabile în aceste domenii legate de migrație și să promovăm cooperarea dintre statele de origine și de tranzit, inclusiv în ceea ce privește combaterea traficului de ființe umane.
Cel de-al treilea pilon pe care ni l-am propus pentru președinția României este Europa actor global. În viziunea noastră direcția principală de acțiune în acest domeniu trebuie să pornească de la angajamentele comune asumate prin Strategia Globală de Politică Externă și de Securitate a Uniunii Europene.
În materie de politică de securitate, vom promova întărirea capacităților de apărare și securitate ale Uniunii Europene, în strânsă complementaritate cu procesele similare din cadrul NATO.
În același timp trebuie să ne orientăm atenția în vecinătatea noastră imediată ceea ce presupune avansarea politicii de extindere a Uniunii. Aniversarea, anul acesta, a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic va reprezenta un moment important în acest sens. O atenție deosebita însă trebuie acordată Balcanilor de Vest.
De asemenea, vom susține implementarea angajamentelor Uniunii în plan internațional. Reperele esențiale sunt promovarea intereselor comerciale, modernizarea sistemului comercial multilateral și extinderea acordurilor de parteneriat economic și de comerț liber.
Al patrulea pilon pe care se va desfășura președinția României va fi Europa valorilor comune. Altfel spus pentru a stimula coeziunea politică europeană ne propunem să promovăm intens principiile și valorile ce ne unesc.
Totodată, trebuie să combatem cu fermitate o serie de probleme cu care se confruntă încă societățile din cadrul Uniunii, cum ar fi rasismul, intoleranța, xenofobia, populismul, antisemitismul sau discursul bazat pe ură.
Ne dorim o Uniune mai democratică, deci vom promova egalitatea de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni. Acest aspect este esențial pentru încrederea cetățenilor față de proiectul european.
Vă spun acest lucru din perspectiva cetățenilor români pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru și care, în pofida atașamentului lor foarte puternic față de Uniune, resimt un tratament inegal față de România, în special atunci când țara noastră este criticată pentru aspecte care sunt firești în alte state membre sau când României i se impun anumite condiționalități care nu există în alte state ale Uniunii.
Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara spațiului Schengen și vreau să mulțumesc cu această ocazie domnului președinte Jean-Claude Juncker și domnului președinte Antonio Tajani pentru susținerea totală pe care ne-o oferă pentru aderarea la Spațiul Schengen.
V-am dat aceste exemple din țara mea pentru a se înțelege că anumite decizii care se iau la nivel european în privința unor state membre se răsfrâng în final la nivelul cetățenilor din acele state și determină într-un sens sau altul încrederea pe care aceștia o au față de Uniune. Deci tot timpul când luăm decizii trebuie să ne gândim la cetățenii din statele membre vizate de hotărârile noastre și trebuie să eliminăm orice formă de tratament diferențiat astfel încât să consolidăm valorile comune ale Uniunii.
Educația și cultura reprezintă cheia viitorului Europei, atât din perspectiva individuală, a cetățeanului european, cât și din prisma consolidării proiectului european.
De asemenea, este nevoie de soluții care să determine implicarea tinerilor în conturarea unei Europe puternice, bazată pe valori comune europene.
Doamnelor și domnilor,
Urmărim cu toții deciziile din Parlamentul britanic și este evident că Brexit va fi în centrul atenției pe durata Președinției României la Consiliul UE. Vom întoarce această filă a istoriei Uniunii, dar trebuie totodată să tragem învățămintele din această situație.
În luna mai, democrația noastră – cea mai mare democrație transnațională – va alege un nou Parlament european.
Propun să valorificăm viitorul context electoral, întrucât este o ocazie pentru noi, cei ce credem în Europa, să promovăm o Uniune mai puternic orientată către principiile sale fondatoare, în rezonanță cu spiritul nostru european.
Eu cred într-o Europă puternică – prin unitate, într-o Europă mai bună – prin îndeplinirea angajamentelor către cetățenii săi și în plan global, și, de ce nu, cred într-o Europă mai europeană – prin promovarea valorilor autentice europene și stimularea la nivelul cetățenilor a sentimentului apartenenței la spațiul european. O Europă puternică și unitară în toate dimensiunile ei – politică, economică, socială – reprezintă cea mai bună soluție pentru viitorul proiectului european.
Vă mulțumesc!
Sursa: www.romania2019.eu