Interviu cu Dafina GERCHEVA, Coordonatorul Rezident al ONU,
Reprezentant rezident PNUD in Republica Moldova
În ce măsură Republica Moldova reușeşte să implementeze prevederile cadrului de parteneriat cu Națiunile Unite pentru perioada 2013-2017 ?
Vă mulțumesc pentru interesul Dvs. de a afla mai multe despre activitatea ONU în Republica Moldova și pentru oferirea oportunității de a împărtăși cu Dvs. unele din rezultate impresionante pe care noi împreună cu partenerii noștri din Guvern, organizațiile societății civile și alți parteneri pentru dezvoltare le-am realizat în ultimii ani. Astăzi este o zi foarte specială, pentru că vom sărbători cea de a 71-a aniversare de la fondarea Organizației Națiunilor Unite. Și, după cum cunoaștem, aceasta este o zi foarte importantă și pentru Republica Moldova pentru că acum 24 de ani Moldova a aderat la familia ONU. Astfel, în ultimii 24 ani, am colaborat în strânsă legătură cu partenerii noștri încercând să susținem eforturile țării, aspirațiile oamenilor de creare a unei democrații funcționale, a unei economii de piață și a unui stat modern. Cadrul de parteneriat actual, în cadrul căruia noi implementăm un număr de inițiative programatice, oferim consultanță de politici și asistență tehnică, a fost lansat în 2013 și finalizarea acestuia va avea loc până la sfârșitul anului 2017. Deși încă mai avem un an la dispoziție, am decis ca anul acesta să facem bilanțul realizărilor de până acum și am făcut o evaluare. Constatările sunt foarte pozitive și mă bucură că am ocazia de a le împărțiși Dvs. aceste rezultate, care au adus beneficii și un impact tangibil pentru cetățenii Republicii Moldova. Cadrul de parteneriat curent se concentrează pe trei domenii tematice și prioritățile noastre au fost selectate în comun cu partenerii noștri și au fost definite în baza avantajelor comparative ale Națiunilor Unite. Noi lucrăm pentru promovarea democrației, drepturilor omului, statutului de drept și a egalității de gen. Acestea fac parte din primul pilon. Cel de al doilea se referă la promovarea dezvoltării umane și incluziunii sociale. Și, cel de al treilea se referă la promovarea durabilității mediului, cu un accent pe schimbările climatice, atenuarea impactului negativ al schimbărilor climatice, reducerea riscului dezastrelor și eficiența energetică.
În cadrul primului pilon, ne-am concentrat activitatea, eforturile asupra două domenii principale. Am colaborat și continuăm să colaborăm cu mai multe instituții de stat, care reprezintă cele trei ramuri ale puterii, consolidând capacitatea acestora de a-și îndeplini funcțiile în mod efectiv și eficient. Am colaborat cu Parlamentul, multe ministere, precum și cu multe autorități ale administrației publice locale, Comisia Electorală Centrală, Centrul Național Anticorupție, Consiliul Național pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Comisia Națională de Integritate, Biroul pentru Reintegrare, Biroul pentru Relațiile cu Diaspora și multe-multe altele. De asemenea, am contribuit substanțial la elaborarea unui număr de cadre critice și foarte importante legislative și regulatorii, precum și de politici. Cu suportul nostru, a fost aprobată noua lege anti-tutun. De asemenea, am elaborat Legea privind evaluarea strategică de mediu. Am elaborat Strategia Națională privind Diaspora, Strategia Națională și Planul de Acțiuni privind Biodiversitatea, Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, Strategia Națională de Sănătate Publică, Strategia de Gestionare a Riscurilor Dezastrelor, Strategia de Dezvoltare cu Emisii Reduse, Strategia Națională privind Drepturile Omului. Astfel, puteți vedea că noi acoperim un vast domeniu și ne concentrăm pe consolidarea abilităților celor care elaborează politicile și altor părți interesate importante care propun cadre legislative foarte puternice și solide, precum și pe implementarea rapidă a acestor legi și regulamente în continuare.
În cadrul celui de-al doilea pilon, am lucrat asupra sporirii nivelului de conștientizare și sensibilizare a celor care elaborează politicile, a societății civile și a altor părți interesate și partenerilor privind astfel de tematici, cum ar fi controlul cancerului, imunizarea, SIDA, tuberculoza și multe altele. Totodată, lucrăm la asigurarea serviciilor medicale prietenoase, abordarea planificării familiei în baza drepturilor omului și la fel investim foarte mult în prevenirea violenței bazate pe gen. Vorbind despre violența bazată pe gen, am realizat un training pentru 600 de ofițeri de poliție pe subiectul violenței bazate pe gen și în rezultatul acestui efort, numărul victimelor care au optat să beneficieze de ordonanțe de protecție s-a majorat semnificativ. În domeniul educației, ne concentrăm pe consolidarea și ameliorarea capacității educatorilor și profesorilor de aplicare a abordării prietenoase copiilor. La fel, promovăm foarte puternic dezinstituționalizarea și aducerea copiilor care actualmente locuiesc în instituții într-un mediu de familie și susținem un angajament incluziv și non-discriminatoriu în școli. Punem accent pe copiii cu dizabilități sau alte necesități educaționale speciale, care în loc să fie segregați, trebuie să fie încadrați în școlile generale. În rezultatul eforturilor noastre, numărul copiilor cu dizabilități care sunt deja încadrați în școli obișnuite s-a majorat de la 2300 în 2012 până la 10400 în 2015. Astfel, acesta deja este un rezultat semnificativ și o realizare foarte impresionantă. De asemenea, suntem foarte activ implicați în promovarea stilului sustenabil de viață. Suntem prezenți cu programele noastre în toate regiunile Republicii Moldova, inclusiv Transnistria și UTA Găgăuzia și în rezultatul eforturilor noastre, mai multe de un milion de oameni deja au primit acces la servicii publice îmbunătățite, în special în domeniul sănătății și educației. Am oferit suport și am colaborat cu peste 3 mii antreprenori și 60 companii, ajutându-i să-și dezvolte businessul durabil. La fel, am colaborat foarte mult cu organizațiile societății civile, ajutându-le să faciliteze angajamentul populației și să le permită să facă parte din afacerile publice și luarea deciziilor, care ulterior le vor afecta viața, precum și să promoveze subiecte importante, inclusiv drepturile omului și egalitatea de gen.
Nu în ultimul rând, în cadrul pilonului trei, managementul durabil de mediu, schimbările climatice, reducerea riscului dezastrelor, aș dori să menționez doar câteva rezultate impresionante. Datorită suportului nostru, cheltuielile aferente mediului în cadrul bugetelor Republicii Moldova s-au majorat de la 0,69% în 2011 până la 1,3% în 2014. Iarăși, datorită eforturilor noastre, în colaborare cu partenerii noștri, desigur, a fost creat în Orhei primul parc național. Ne axăm pe eficiența energetică în clădirile publice, precum și promovăm utilizarea energiei regenerabile și, ca rezultat, în special, axându-ne pe biomasă, cota energiei regenerabile în mixul energetic din Republica Moldova s-a majorat de la 5% în 2011 până la aproximativ 14% în 2015. Astfel, în general, consider că multe au fost realizate, însă mai există loc pentru mai multe îmbunătățiri și mai mule rezultate în continuare. Prin urmare, noi continuăm activitatea noastră.
Agenda 2030 privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă trebuie să înceapă a fi realizată. Care ar trebui să fie domeniile prioritare pentru Republica Moldova ?
Într-adevăr, anul trecut, toate 193 state membre ONU au adoptat în mod unanim noua Agendă de Dezvoltare Durabilă și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. Republica Moldova a participat activ la dezbaterile globale privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și din ianuarie, aceste Obiective și noua Agendă au intrat în vigoare, iar țara se pregătește să implementeze aceste Obiective. Noi susținem aceste eforturi și după cum cunoașteți, cu câteva luni în urmă, a fost creat Consiliul Național de Dezvoltare Durabilă, sub auspiciul Dlui Prim-ministru și noi colaboram foarte strâns cu această instituție, precum și cu Cancelaria de Stat. Deja am realizat o campanie publică vastă de sensibilizare pentru a familiariza populația mai bine despre ODD-uri și pentru explicarea faptului de ce este atât de important pentru Republica Moldova să avanseze pe această agendă și să implementeze aceste ODD-uri. Următoarea acțiune pe care am implementat-o împreună cu partenerii noștri este cartografierea cadrului de politici naționale comparativ cu țintele ODD-urilor. Cele 17 ODD-uri au 169 ținte. Astfel, am vrut să vedem în ce măsură cadrul existent al politicilor naționale este aliniat la țintele globale. Aproximativ 50% din țintele globale s-au dovedit a fi relevante pentru țară. Unele din țintele globale sunt parțial relevante, iar unele nu sunt relevante. Astfel, în așa mod vom acorda prioritate și vom selecta țintele care sunt considerate de către Guvern și societatea civilă drept priorități pentru dezvoltarea țării. În baza acestora, vom încerca să definim și să concepem activitățile programate care vor sprijini Guvernul în atingerea acestor ținte. Următorul pas constă în identificarea indicatorilor statistici, precum și a lacunelor de date. Este foarte important ca atunci când identificăm indicatorii să cunoaștem dacă aceștia vor exista și dacă nu, atunci cum vom aborda aceste lacune. Atunci când noi, împreună cu partenerii din Guvern, definim țintele prioritare pentru țară, de asemenea, definim așa numitele ”ținte de activare/ declanșare”. Acestea sunt țintele care fiind realizate vor aduce beneficii multiple. Spre exemplu, reducerea numărului populației care trăiește în sărăcie sau implementarea schemelor adecvate de protecție socială, îmbunătățirea eficienței energetice, creare locurilor decente de muncă, promovare egalității de gen și combaterea corupției. În cazul mai multor domenii care intersectează diferite sectoare, când se va obține un rezultat, se vor obține la fel multiple beneficii în toate aceste domenii. Consider că aceasta va necesita eforturi considerabile și nu reprezintă responsabilitatea doar a Guvernului. Din acest motiv, aș dori să invit toți cetățenii Republicii Moldova să contribuie la acest efort colectiv, deoarece aceasta este o schimbare profundă și o schimbare, după cum sugerează experiența, niciodată nu poate fi injectată din exterior, ci trebuie să vină din interior și trebuie să fie dirijată de către societatea supusă acestei schimbări. Din acest motiv, este important ca țara să aibă lideri inspiraționali și oameni care să fie bine informați și să fie conștienți de beneficiile pe care le va aduce implementarea ODD-urilor. Încă un lucru pe care aș dori să-l menționez este faptul că noi am cartografiat ODD-urile și în baza Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și am depistat că există foarte multe domenii în care noi venim cu complementări și că sunt două agende care se fortifică reciproc. Astfel, atunci când promovăm implementarea ODD-urilor, în același timp, noi promovăm eforturile Republicii Moldova de a aduce Europa acasă și de a moderniza țara.
Împreună cu Uniunea Europeană agenţiile ONU în Republica Moldova implementează mai multe proiecte cu scopul sporirii încrederii între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Impactul acestora este cel scontat ?
Într-adevăr, noi avem activități pe ambele maluri ale râului Nistru din 2009. Noi implementăm un proiect privind măsurile de consolidare a încrederii, care este finanțat de Uniunea Europeană și are drept scop apropierea ambelor părți și evitarea izolării și divizării în continuare. În mare parte, eforturile noastre au drept scop primordial menținerea canalelor de comunicare deschise, între comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implementarea proiectelor de infrastructură, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii locale și întreprinderilor noi create, colaborarea cu organizațiile societății civile și susținerea acestora în găsirea soluțiilor comune pentru problemele care sunt presante pentru ambele maluri ale râului Nistru. Până în prezent, mai mult de jumătate de milion de beneficiari au primit asistență și suport de la noi prin intermediul acestui program și am implementat peste 45 inițiative sociale care au adus beneficii tangibile pentru mai mult de 28 mii cetățeni care locuiesc în comunitățile de pe ambele maluri ale râului Nistru. Noi promovăm comerțul, promovăm tranzacțiile comerciale dintre comunitățile de pe malul stâng și drept al râului Nistru și sperăm foarte mult că prin aceste eforturi vom consolida încrederea, vom abilita oamenii să înțeleagă cum pot beneficia lucrând împreună și propunând soluții care sunt locale, care sunt inovative și agresive contra provocărilor cu care se confruntă sau care presează oamenii care locuiesc acolo. Adițional, noi susținem schimbul de cunoștințe, expertiză și experiență între profesioniști, cum ar fi profesorii, medicii ș.a. și atunci când comunicăm cu beneficiarii noștri, aceștia sunt extrem de mulțumiți pentru această susținere. Anul acesta, noi am lansat două proiecte noi. Un proiect este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și se concentrează pe problemele de sănătate, iar cel de al doilea proiect este finanțat de Guvernul Suediei, cu un accent pe tematica drepturilor omului, în special drepturile persoanelor cu dizabilități, a persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA și victimele violenței în familie. Și așteptăm cu nerăbdare să vedem rezultatele care vor fi aduse de aceste intervenții.
După prezentarea de către Republica Moldova a primului raport privind Evaluarea Periodică Universale, în anul 2012, țării noastre i-au fost formulate 122 de recomandări. A ţinut cont ţara noastră de aceste recomandări şi cum s-a schimbat situaţia pe parcursul acestor 4 ani ? Care sunt recomandările ONU în contextul celui de al doilea Raport care va fi prezentat în luna noiembrie la Geneva ?
Mecanismul de evaluare periodică universală a fost creat de Adunarea Generală ONU în 2006 și a devenit operațional doi ani mai târziu, în 2008. În octombrie 2011, Republica Moldova a fost supusă primei evaluări periodice universale. Aceasta este numită universală și periodică deoarece acest tip de evaluare a țărilor cu referință la drepturile omului este aplicabilă tuturor țărilor, indiferent de nivelul lor socio-economic de dezvoltare, atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare. Și este numită periodică pentru că se realizează în fiecare 4 sau 5 ani. Prin urmare, după finalizarea primei evaluări, un set de recomandări au fost prezentate. Acestea au fost incluse în Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului. Acest Plan a fost adoptat în 2011 și a cuprins perioada anilor 2011-2014. Multe realizări deja au fost înregistrate și doar acum Republica Moldova are realizări pozitive în domeniul drepturilor omului. Totuși, există probleme nesoluționate care trebuie examinate și trebuie să fie întreprinse măsuri urgente. În mod special, mă refer la drepturile persoanelor cu dizabilități, drepturile minoriților, egalitatea de gen – în Republica Moldova există o diferență de gen semnificativă – și la fel drepturile sociale și economice. Este important ca odată cu conștientizarea realizărilor să fie întreprinse măsuri și implementate acțiuni care pot soluționa aceste probleme rămase. Suntem în așteptarea acestei evaluări viitoare, care va avea loc în noiembrie și suntem gata să continuăm acordarea susținerii în vederea implementării recomandărilor care vor fi prezentate.
D-na Gercheva, vă mulțumim pentru acest interviu și vă urăm succese!
Sursa: Vectorul European