Cele mai mari oraşe ale Turciei, Ankara şi Istanbul, au fost lovite în ultimul timp de un val de atentate. Turcii se tem atât de ISIS, cât şi de militanţii kurzi, iar şanse pentru o încheiere a violenţelor nu se întrevăd prea curând.
Mult timp o zonă de stabilitate între Europa şi Orientul Mijlociu, Turcia a intrat într-o perioadă de tensiune ridicată, prinsă între acţiunile de combatere a militanţilor kurzi din est şi lupta pentru a preveni răspândirea violenţelor din Siria înspre teritoriul său.
Ankara vede în militanţii kurzi principala ameninţare la adresa statului, dar atacurile vin şi din partea organizaţiei teroriste Statul Islamic.
Două atacuri în centrul oraşului Istanbul şi trei în capitala Ankara în ultimele cinci luni au trimis autorităţilor semnalul clar că nicio zonă nu este imună la violenţă şi că turcii sunt atacaţi pe mai multe fronturi.
Atacul de sâmbătă, vizând civili şi turişti pe o arteră comercială din centrul Istanbulului vine la circa două luni după ce un militant ISIS s-a aruncat în aer în zona turistică Sultanahmet. Doisprezece turişti germani au murit în atacul sinucigaş din ianuarie.
În timp ce atentatele din Istanbul au vizat centrul istoric şi turistic, cele din Ankara au fost mai sângeroase:
Gruparea kurdă TAK a revendicat atacul cu maşină capcană din 13 martiecare a provocat moartea a 35 de persoane în apropiere de Ministerul de Justiţiei şi de biroul primului ministru.
În aceeaşi zonă, pe 17 februarie, 29 de persoane au murit într-un atac asupra unor autobuze ale armatei. Atacul a fost revendicat tot de TAK (Şoimii Libertăţii Kurdistanului), o ramură radicală a PKK.
Peste 100 de oameni au murit în faţa Gării Ankara în octombrie 2015. Militanţii ISIS au fost acuzaţi pentru dublul atentat comis în apropiere de sediul central al serviciilor secrete.
Până acum, atacurile s-au limitat la regiunile din est şi sud-est locuite de kurzi, unde forţele guvernamentale s-au luptat timp de decenii cu militanţii Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Iar acţiunile violente din marile oraşe vizau în special sediile unor partide, în speciale ale formaţiunii prokurde Partidul Democratic Popular (HDP).
În ultimele luni însă, atacurile au vizat şi zonele turistice. Cu patru milioane de turişti anual, Turcia a rămas o destinaţie atractivă, relativ sigură, dar, recent, Franţa a cerut cetăţenilor săi să fie mai atenţi în zonele turistice, iar Marea Britanie a avertizat că eventuale noi atacuri ar putea afecta locurile frecventate de turişti străini.
Chiar şi turcii se tem să mai meargă în zone comerciale. De altfel, strada Istiklal era sâmbătă mai goală ca de obicei, tocmai din această cauză.
Deteriorarea condiţiilor de securitate
Turcia s-a implicat într-un conflict pe două fronturi: unul în interiorul ţării şi unul peste graniţă, în Siria.
Guvernul de la Ankara a dus timp de decenii un război intern cu PKK, grupare considerată teroristă atât de Turcia, cât şi de Occident. A urmat o încetare a focului pe o perioadă de doi ani. Această perioadă de relativ calm s-a încheiat în iulie 2015, după uciderea a 32 de tineri activişti kurzi, în oraşul Suruc, din sud-estul ţării.
Cei vizaţi, aparent de un militant ISIS, intenţionau să se ducă în nordul Siriei pentru a ajuta la reconstruirea Kobane, un oraş devastat de gruparea jihadistă. Acela a fost un semn clar privind extinderea conflictului sirian asupra Turciei.
A urmat un val de atacuri şi contra-atacuri ale armatei, PKK acuzând autorităţile că doresc victoria ISIS pentru a pune capăt controlului exercitat de kurzi în anumite zone din Siria şi Irak.
Pentru PKK, ţintele erau obiective guvernamentale şi militare din sud-est. Dar gruparea TAK este mult mai radicată, astfel că atacurile sale sunt mult mai violente şi vizează cele mai aglomerate metropole: Ankara şi Istanbul.
Conflictul sirian
Turcia a fost prinsă în conflictul sirian, iar preşedintele Recep Tayyip Erdogan a fost unul dintre primii lideri care a solicitat îndepărtarea liderului de la Damasc, Bashar al-Assad.
Între timp, Ankara a devenit tot mai preocupată de încercările grupărilor kurde de a prelua controlul asupra unor regiuni din nordul Siriei, temându-se de creşterea influenţei Unităţilor de Protecţie Populară (YPG) şi a Uniunii Partidului Democrat kurd (PYD).
În 2014, trei regiuni s-au declarat autonome, iar în 2015 YPG a preluat de la ISIS controlul la graniţa Siriei cu Turciei, pe o întindere de aproape 400 de kilometri. Când Rusia a intervenit în conflictul sirian, în septembrie anul trecut, kurzii din Siria au avansat împreună cu armata siriană şi cu aliaţii ruşi şi au câştigat teritorii la nord de Alep.
Recent, kurzii au anunţat că vor să formeze o federaţie autonomă în nordul Siriei. În prezent, grupările kurde controlează aproape toate teritoriile de la graniţa siriano-turcă, cu excepţia a 100 de kilometri, între Azaz şi Jarablus, oraş controlat încă de ISIS. Ceea ce complică şi mai mult lucrurile pentru Turcia, este faptul că SUA, care consideră PKK o organizaţie teroristă, sprijină, în schimb, gruparea YPG.
Încheierea violenţelor
În acest moment, se pare că există puține șanse de relansare a procesului de pace cu PKK, lansat de Recep Tayyip Erdogan, atunci când era premier.
Răspunsul imediat al Turciei la valul de atacuri a fost să vizeze militanții PKK și bazele lor, atât în interiorul Turciei, cât și peste graniță, în nordul Irakului.
Răspunsul poate fi în Siria, unde o încetare a focului a dus la un calm relativ în zonele controlate de YPG.
Principalul obiectiv al Turciei va fi de a opri grupările kurde să reunească cele două zone aflate sub controlul lor, în partea de nord și de nord-est a Siriei.
Până acum, forţele de securitate turce nu au reuşit să prevină acţiunile atentatorilor, iar turcii se tem la fel de mult atât de atacurile PKK și ale grupărilor afiliate, cât şi de cele ale ISIS.
Sursa: euroactiv.ro